Decizia Nr.587 din 18.12.2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1), (3) şi (4), art. 25 alin. (1) lit. c) şi d), art. 26, art. 27 lit. b), art. 30 alin. (1), art. 46, art. 49 şi art. 50 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 14.042/197/2013 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.515 D/2016.2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei şi reprezentantul Asociaţiei de proprietari de apartamente nr. 55 din Braşov, Toma Meliton, cu împuternicire depusă la dosar. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că a depus la dosar actul intitulat Avizul Comitetului Economic şi Social European pe tema „Pentru o acţiune europeană coordonată în vederea prevenirii şi combaterii sărăciei energetice" (aviz din proprie iniţiativă) (2013/C 341/05). Autorul arată că, potrivit acestui act, România trebuie să combată sărăcia energetică şi face referire, pe larg, la prevederile acestuia. Mai arată că a depus un alt document care are legătură directă cu textele de lege criticate, document prin care se dau prerogative foarte mari asociaţiilor de proprietari. Referitor la art. 24 din Legea nr. 230/2007 arată că acesta reglementează cu privire la posibilitatea asociaţiei de a adopta „hotărâri", termen vag care permite ca acestea să afecteze drepturile fundamentale. Hotărârile se adoptă fără acordul tuturor proprietarilor, prin votul majorităţii celor prezenţi. Totodată, art. 25 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 230/2007 permite reprezentarea în adunare de către împuterniciţi sau orice membru al familiei, indiferent cine este acela, textul dând dreptul la vot multiplu, ceea ce s-a întâmplat şi la adoptarea hotărârii atacate în faţa instanţei de fond. Acest vot nu a ţinut cont de dispoziţia primarului municipiului Braşov, prin care i s-a aprobat ajutorul lunar pentru încălzirea locuinţei. Procedura votului multiplu, votarea de către persoane care nu corespund - minori, persoane fără discernământ şi persoane analfabete - sunt elemente ce determină neconstituţionalitatea textului de lege anterior menţionat.4. Reprezentantul Asociaţiei de proprietari de apartamente nr. 55 din Braşov, domnul Toma Meliton, face referire pe larg la situaţia de fond din dosar şi arată că autorul, prin conduita sa, nu respectă art. 26 alin. (2) din Constituţie. Solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată şi arată că legea este în prezent abrogată. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate şi păstrare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, făcând referire la deciziile nr. 761 din 12 mai 2009, nr. 194 din 31 martie 2015, nr. 304 din 28 aprilie 2015 şi nr. 842 din 10 decembrie 2015.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:6. Prin Încheierea din 21 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.042/197/2013, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1), (3) şi (4), art. 25 alin. (1) lit. c) şi d), art. 26, art. 27 lit. b), art. 30 alin. (1), art. 46, art. 49 şi art. 50 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Excepţia a fost ridicată de Filofteia Ciobanu într-o cauză având ca obiect cererea prin care s-au solicitat suspendarea şi anularea unei hotărâri aparţinând asociaţiei de proprietari constituite în clădirea în care locuieşte. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textele de lege criticate, prin care se reglementează cu privire la adoptarea hotărârilor asociaţiei de proprietari, indiferent de numărul membrilor prezenţi, prin votul majorităţii acestora, în condiţiile în care hotărârea respectivă nu poate fi suspendată decât în situaţia în care instanţa dispune suspendarea acesteia, sunt de natură să aducă atingere dreptăţii şi echităţii ca valori supreme ale statului român şi obligativităţii respectării supremaţiei Constituţiei şi a legilor, respectiv Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece şi Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.8. Autorul arată că, în temeiul textelor de lege criticate, asociaţia de proprietari adoptă hotărâri cu efecte juridice vătămătoare asupra altor proprietari, suprimându-le acestora „drepturi esenţiale garantate, acordate şi protejate prin legi speciale, respectiv încălzirea subvenţionată consumatorilor vulnerabili financiar, apa, accesul în locuinţă". Cei vătămaţi nu sunt protejaţi în timp util, deoarece suspendarea hotărârilor este lăsată la latitudinea instanţei de judecată, în condiţiile în care durata procesului este foarte îndelungată, numai etapa regularizării cererii durând un an. 9. Autorul susţine că, potrivit art. 24 alin. (3) şi (4) şi art. 25 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 230/2007, hotărârile pot fi luate de asociaţiile de proprietari, indiferent de numărul membrilor prezenţi, prin votul majorităţii acestora, iar proprietarul poate fi reprezentat în adunarea generală de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire scrisă şi semnată de către proprietarul în numele căruia votează. Aceasta semnifică, în opinia autorului, faptul că pot ajunge să voteze persoanele „minore, analfabete, fără discernământ ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă", acestea decizând cu privire la soarta persoanelor vulnerabile financiar. 10. Totodată, acesta mai arată că dispoziţiile art. 30, art. 49 alin. (1) şi art. 50 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 230/2007 dau posibilitatea asociaţiilor de proprietari să stabilească un sistem propriu de penalizări şi permit acţionarea în justiţie inclusiv a persoanelor vulnerabile financiar, afectând nivelul de trai al acestora. Fiecare dintre textele de lege criticate luate separat, precum şi legea în ansamblul ei pun „banul, profitul, contractele dictate înaintea şi împotriva vieţii, sănătăţii, demnităţii omului, a dreptului constituţional la un nivel de trai decent". În nicio ţară civilizată „consumatorul vulnerabil financiar nu este supus la oprimare, [..] nu i se taie curentul electric, apa, încălzirea, combustibilul pentru prepararea hranei".11. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.12. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece susţinerile autorului nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, ci chestiuni de interpretare şi aplicare a legii. În subsidiar, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-au respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate invocate, respectiv deciziile nr. 726 din 16 decembrie 2014 şi nr. 744 din 3 noiembrie 2015.14. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, prevederile legale criticate nu sunt lipsite de claritate, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerinţele instituite de Constituţie în acest sens. Se face referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii şi se constată, în concluzie, că textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise; revine instanţei de judecată ca, printr-o interpretare riguroasă, să complinească cerinţele art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Cât priveşte încălcarea art. 47 alin. (1) din Legea fundamentală, se arată că „stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat ca fiind decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali". În aceste condiţii, dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi art. 47 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cauză.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, concluziile autorului excepţiei, ale reprezentantului părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1), (3) şi (4), art. 25 alin. (1) lit. c) şi d), art. 26, art. 27 lit. b), art. 30 alin. (1), art. 46, art. 49, art. 50 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi legea în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007. Curtea observă că autorul nu formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă a legii, astfel încât prin prezenta decizie urmează să se pronunţe asupra prevederilor art. 24 alin. (1), (3) şi (4), art. 25 alin. (1) lit. c) şi d), art. 26, art. 27 lit. b), art. 30 alin. (1), art. 46, art. 49 şi art. 50 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 230/2007, având următorul conţinut:

– Art. 24 alin. (1), (3) şi (4): „(1) Adunarea generală poate adopta hotărâri, dacă majoritatea proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari (jumătate plus unu) sunt prezenţi personal sau prin reprezentant legal. [...]
(3) La adunarea generală reconvocată, dacă există dovada că toţi membrii asociaţiei de proprietari au fost convocaţi, hotărârile pot fi adoptate, indiferent de numărul membrilor prezenţi, prin votul majorităţii acestora.
(4) Hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari sunt obligatorii şi pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenţi la adunarea generală, precum şi pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei de proprietari.";

– Art. 25 alin. (1) lit. c) şi d): „(1) Pentru adoptarea hotărârilor în adunarea generală a asociaţiei de proprietari, se vor avea în vedere următoarele: [...] c)proprietarul poate fi reprezentat în adunarea generală de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire scrisă şi semnată de către proprietarul în numele căruia votează; d)un membru al asociaţiei de proprietari poate reprezenta unul sau mai mulţi membri absenţi, dacă prezintă împuternicire semnată de către proprietarii în numele

cărora votează." ;– Art. 26: „Dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociaţiei de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceştia pot ataca în justiţie respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia. Acţionarea în justiţie nu întrerupe executarea hotărârii decât în cazul în care instanţa dispune suspendarea acesteia.";

– Art. 27 lit. b): „Adunarea generală a proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii: [...] b) adoptă, modifică sau revocă hotărâri;";

– Art. 30 alin. (1): „Comitetul executiv, reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari, are următoarele atribuţii: a)duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi urmăreşte respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere ale asociaţiei de proprietari; b)emite, dacă este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale şi pentru respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere, precum şi alte decizii ce privesc activitatea din asociaţia de proprietari; c)întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor generale; d)reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietăţii comune; e)întocmeşte sau propune planuri de măsuri şi activităţi şi urmăreşte realizarea lor; f)supraveghează desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul asociaţiei de proprietari, în mod special situaţia încasărilor şi plăţilor lunare; g)pentru scopul şi activităţile asociaţiei de proprietari, angajează şi demite, încheie şi reziliază contracte; h)îşi asumă obligaţii, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, privind interesele legate de clădire; i)iniţiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, interesele legate de clădire; j)stabileşte sistemul propriu de penalizări ale asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale; k)avizează documentele asociaţiei de proprietari; l)asigură completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei; m)asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toată durata de existenţă a acesteia; n)gestionează situaţiile excepţionale şi de criză; o)exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale.";

– Art. 46: „Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari.";

– Art. 49: „(1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.
(2) Termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
(3) Sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli cu reparaţiile asupra proprietăţii comune sau alte cheltuieli de natură administrativă.";

– Art. 50 alin. (1) şi (3): „(1) Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. [...]
(3) Sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă."18. Curtea constată că sintagma „de la adoptarea acesteia", cuprinsă în art. 26 din Legea nr. 230/2007, a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, însă criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză nu se referă la această sintagmă. 19. Curtea mai observă că Legea nr. 230/2007 a fost abrogată prin art. 110 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018. Curtea constată că dispoziţiile criticate continuă să îşi producă efectele juridice în cauza dedusă judecăţii, astfel încât pot fi supuse controlului de constituţionalitate, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că sintagma „în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 20. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul statului român şi alin. (5) privind respectarea supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi ale art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai. Sunt încălcate, în opinia sa, Carta socială europeană, Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 726 din 16 decembrie 2014, paragrafele 22-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015, a reţinut că în cazul unui imobil cu mai multe locuinţe, proprietarii deţin, pe lângă dreptul de proprietate individuală asupra apartamentelor sau spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, şi un drept de proprietate comună pe cote-părţi, stabilă şi forţată, asupra celorlalte spaţii dintr-un condominiu. Pornind de la această stare de coproprietate forţată asupra părţilor comune ale imobilului, precum şi de la necesitatea reprezentării intereselor proprietarilor în raporturile cu terţii furnizori de servicii, legiuitorul a reglementat posibilitatea înfiinţării asociaţiilor de proprietari, structuri asociative cu personalitate juridică, ce au ca scop administrarea, folosirea, întreţinerea şi exploatarea imobilului, în interesul tuturor proprietarilor. Astfel, din perspectiva scopului asociaţiei, caracterul obligatoriu al hotărârii asociaţiei de proprietari şi pentru proprietarii care nu sunt membri, precum şi posibilitatea de a se stabili un sistem propriu de penalizări reprezintă măsuri adecvate, necesare şi care păstrează un just echilibru între interesul colectiv al proprietarilor şi cel individual al fiecărui proprietar în parte. 22. De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul a permis stabilirea de către asociaţia de proprietari a unui sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, întrucât acesta instituie o măsură de protecţie a proprietarilor care îşi plătesc la termen cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari. În lipsa unei astfel de reglementări s-ar putea ajunge în situaţia ca aceştia să nu mai beneficieze de serviciile contractate cu terţii ori să suporte penalităţile ce rezultă din neplata la termen a serviciilor de către alţi proprietari. Ca atare, Curtea a reţinut că această măsură sancţionează, pe de o parte, comportamentul culpabil al proprietarilor, iar, pe de altă parte, protejează colectivitatea, fără a aduce atingere justului echilibru între interesele concurente. 23. De asemenea, prin Decizia nr. 427 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 18 august 2014, paragrafele 23 şi 24, Curtea a reţinut că, potrivit art. 24 din Legea nr. 230/2007, adunarea generală a proprietarilor poate adopta hotărâri în prezenţa personală sau prin reprezentant a jumătate plus unu din membri, iar în cazul în care la prima convocare nu este întrunit cvorumul necesar, adunarea generală este suspendată, legiuitorul instituind obligaţia reconvocării acesteia în vederea participării unui număr cât mai mare de proprietari, cu scopul asigurării unui grad sporit de reprezentativitate a adunării generale. Totodată, în vederea asigurării cadrului legal necesar adoptării unei decizii, în scopul administrării condominiului în conformitate cu interesele proprietarilor, legiuitorul a prevăzut că în cadrul adunării generale reconvocate hotărârile pot fi adoptate, indiferent de numărul membrilor prezenţi, prin votul majorităţii acestora. Rezultă aşadar că, prin instituirea în art. 24 din Legea nr. 230/2007 a obligaţiei reconvocării adunării generale a proprietarilor, în cazul în care la prima şedinţă nu a fost prezentă o majoritate de jumătate plus unu, legiuitorul a urmărit să asigure participarea fiecărui proprietar în cadrul adunării generale a asociaţiei, pentru a-şi exprima votul cu privire la hotărârile ce se adoptă. 24. Mai mult, reglementând adoptarea hotărârilor adunării generale reconvocate cu votul majorităţii membrilor prezenţi, indiferent de numărul acestora, Curtea a reţinut că textul de lege criticat asigură posibilitatea efectivă a asociaţiei de proprietari de a realiza administrarea şi gestionarea proprietăţii comune, fără ca prin aceasta să fie prejudiciate interesele proprietarilor care nu au participat la adunarea generală sau ale acelora care nu sunt membri ai asociaţiei de proprietari. În acest sens, potrivit art. 26 din Legea nr. 230/2007, oricare dintre proprietari, indiferent că este sau nu membru al asociaţiei sau dacă a participat la adunarea generală, are dreptul de a ataca în justiţie hotărârile care sunt de natură să îi prejudicieze interesele. 25. Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestor decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 26. Cât priveşte critica referitoare la dispoziţiile art. 25 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 230/2007, Curtea reţine cu acest prilej că acestea sunt norme care vin să sprijine desfăşurarea activităţii asociaţiei de proprietari, înlăturând blocajele în luarea hotărârilor care servesc interesului comun al proprietarilor. Nu poate fi astfel reţinută critica privind neclaritatea acestora. 27. Curtea reţine că nemulţumirea autorului excepţiei priveşte de fapt circumstanţele în care a fost adoptată hotărârea asociaţiei de proprietari prin care s-a decis oprirea furnizării energiei termice în apartamentul său, respectiv modul în care s-a votat în adunarea generală, prin reprezentanţi. Asupra legalităţii hotărârii asociaţiei de proprietari, singura în măsură să se pronunţe este instanţa care judecă fondul cauzei. 28. Curtea constată că autorul invocă generic încălcarea Cartei sociale europene, a Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, fără a indica în mod concret în ce constă această încălcare; prin urmare şi aceste critici vor fi respinse. 29. Referitor la invocarea actului intitulat Avizul Comitetului Economic şi Social European pe tema „Pentru o acţiune europeană coordonată în vederea prevenirii şi combaterii sărăciei energetice" (aviz din proprie iniţiativă) (2013/C 341/05), Curtea observă că nu poate examina pretinsa neconcordanţă a unei legi cu avizele Comitetului Economic şi Social European, organism consultativ al Uniunii Europene. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 14.042/197/2013 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 24 alin. (1), (3) şi (4), art. 25 alin. (1) lit. c) şi d), art. 26, art. 27 lit. b), art. 30 alin. (1), art. 46, art. 49 şi art. 50 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu