DECIZIE Nr.
587 din 14 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 19, 20, 26, 43, 45 si 46 din
Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la
cartile funciare si a prevederilor art. 34 si 35 din Legea cadastrului si a
publicitatii imobiliare nr. 7/1996
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 383 din 5 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, 20, 26, 43, 45 şi 46 din
Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la
cărţile funciare şi a prevederilor art. 34 şi 35 din Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996,' excepţie ridicată de Parohia Ortodoxa
Română Culciu Mare în Dosarul nr. 7.023/296/2008 al Judecătoriei Satu Mare.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că
la dosar autorul excepţiei a comunicat o adresă prin care solicită acordarea
unui' nou termen pentru angajarea unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a cererii de acordare a unui nou termen, având în vedere că de la
data încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale autorul a avut suficient
timp pentru angajarea unui apărător.
Deliberând, Curtea Constituţională respinge cererea
formulată de autorul excepţiei.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 2 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 7.023/296/2008, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19,
20, 26Î 43, 45 şi 46 din Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea
dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare şi a prevederilor art. 34 şi 35
din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Excepţia a
fost ridicată de Parohia Ortodoxă Română Culciu Mare într-o cauză ce are ca
obiect o acţiune în rectificare carte funciară.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate sunt contrare
libertăţii conştiinţei şi libertăţii cultelor, principiului majorităţii şi
legislaţiei comunitare care reglementează obligaţia statului de a garanta
aceste libertăţi, deoarece nu fac distincţie în ceea ce priveşte rectificarea
cărţii funciare în cazul lăcaşurilor de cult şi al caselor parohiale. Astfel,
arată că, prin lipsa unor astfel de reglementări, în speţă se ajunge la o
reconstituire a dreptului de proprietate contrară libertăţilor invocate.
Totodată, susţine că textele de lege criticate sunt în conflict şi cu
prevederile Legii nr. 182/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele
măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică).
Judecătoria Satu Mare consideră
că textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale
referitoare la libertatea conştiinţei şi a cultelor, ci reglementează
condiţiile de dobândire a dreptului de proprietate şi de înscriere a lui în
cartea funciară, respectiv cerinţele care decurg din respectarea acestor
condiţii.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 19,'20, 26, 43, 45 şi 46 din Decretul-lege nr.
115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie
1938, având următorul conţinut:
- Art. 19: „Inscrierea unui drept se poate săvârşi
numai:
1. împotriva aceluia care la înregistrarea cererii
este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie
făcută;
2. împotriva aceluia care, înainte de a fi fost
înscris, şi-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.";
- Art. 20: „Dacă mai multe persoane şi-au cedat
succesiv, una celeilalte, dreptul de a dobândi prin înscriere un bun
nemişcător, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urmă îndreptăţit va putea
cere înscrierea dobândirilor succesive, deodată cu aceea a dreptului său,
dovedind prin înscrisuri originale, întreg şirul actelor juridice care întemeiază
înscrierile. [...]";
- Art. 26: „Drepturile reale se vor dobândi fără
înscriere în cartea funciară, din cauză de moarte, accesiune, vânzare silită,
şi expropriere; titularul nu va putea însă dispune de ele prin carte funciară,
decât după ce s-a făcut înscrierea. [...]";
- Art. 43: „Actul juridic în temeiul căruia se cere
înscrierea va fi dovedit prin înscrisul original sau prin expediţiile actelor
notariale.
Hotărârea judecătorească sau a autorităţii
administrative se va dovedi prin copii legalizate. [...]";
- Art. 45: „Intabularea se va încuviinţa numai dacă
înscrisul original:
1. arată data când a fost întocmit, precum şi
domiciliul părţilor;
2. arată numărul parcelei sau al cărţii funciare,
dacă înscrierea priveşte toate imobilele cuprinse în aceeaşi carte funciară;
3. cuprinde declaraţia expresă, prin care acel al
cărui drept urmează să fie strămutat, grevat, restrâns, ori stins consimte la
intabulare. Această declaraţie se poate da şi printr-un înscris deosebit sau
chiar prin cererea de intabulare înfăţişată instanţei de carte funciară. In
aceste cazuri se vor arăta data înscrisului în temeiul căruia se cere
intabularea, precum şi elementele esenţiale ale dreptului ce urmează a fi
intabulat.";
- Art. 46: „Intabularea unui drept real se va putea
încuviinţa numai şi în temeiul unei hotărâri judecătoreşti desăvârşite."
Totodată, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie şi prevederile art. 34 şi 35 din Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, având următorul cuprins:
- Art. 34: „Orice persoană interesată poate cere
rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a
efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greşit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a
dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a
făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în
concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.";
- Art. 35: „(1)Acţiunea în rectificare, sub rezerva
prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond, va fi imprescriptibilă.
(2) Faţă de terţele persoane care au dobândit cu
bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat, acţiunea în rectificare nu
se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiţi din ziua când s-a
înregistrat cererea lor de înscriere, cu excepţia cazului în care dreptul
material la acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte."
Autorul excepţiei invocă încălcarea atât a
dispoziţiilor constituţionale ale art. 29 referitoare la libertatea
conştiinţei, care include şi libertatea credinţei religioase şi libertatea de
organizare a cultelor religioase, cât şi legislaţia comunitară care
reglementează obligaţia statului de a garanta aceste libertăţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că principala critică de neconstituţionalitate se referă la o omisiune
legislativă, autorul excepţiei fiind nemulţumit de faptul că textele de lege
criticate nu fac distincţie în ceea ce priveşte rectificarea cărţii funciare în
cazul lăcaşurilor de cult, pe de o parte, şi al caselor parohiale, pe de altă
parte. Insă examinarea criticii de neconstituţionalitate cu un atare obiect
excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului".
Curtea constată, de asemenea, că invocarea Legii
nr.182/2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/2004 pentru
completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri
referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) nu poate fi
primită, deoarece controlul constituţionalităţii prevederilor legale are loc
numai prin raportare la norme constituţionale sau cuprinse în convenţii şi
tratate la care România este parte, şi nu la alte dispoziţii sau acte normative
din legislaţia internă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 19, 20, 26, 43, 45 şi 46 din Decretul-lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare şi a
prevederilor art. 34 şi 35 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare
nr. 7/1996, excepţie ridicată de Parohia Ortodoxă Română Culciu Mare în Dosarul
nr. 7.023/296/2008 al'Judecătoriei Satu Mare.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din data de 14 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu