DECIZIE Nr. 58
din 24 septembrie 2007
cu privire la aplicarea
dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si pct. 2 lit. b) si c) din Codul
de procedura penala, referitoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de
stat in cazul cand, partea vatamata fiind minor, plangerea prealabila a fost
introdusa prin reprezentant legal sau cu incuviintarea acestuia.
ACT EMIS DE:
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 574 din 30 iulie 2008
Dosar nr. 26/2007
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae
Popa, preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu
dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii,
declarat de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
privire la aplicarea dispozitiilor art. 192 alin. 1
pct. 1 lit. a) si pct. 2 lit. b) si c) din Codul de procedura penala,
referitoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cazul cand,
partea vatamata fiind minor, plangerea prealabila a fost introdusa prin
reprezentant legal sau cu incuviintarea acestuia.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea
dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 93 de
judecători din totalul de 115 aflaţi în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea,
adjunct al procurorului general.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe
lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul
legii, solicitând să fie admis şi să se decidă că dispoziţiile art. 192 alin. 1
pct. 1 lit. a) şi pct. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală trebuie
interpretate în sensul că, în cazul când partea vătămată este minor,
cheltuielile judiciare avansate de stat trebuie suportate de minorul parte vătămată,
prin reprezentant legal.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul
legii, constată următoarele:
In practica instanţelor judecătoreşti s-a ivit
diversitate de soluţii în legătură cu aplicarea dispoziţiilor art. 192 alin. 1
pct. 1 lit. a) şi pct. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală, privind
plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cazul când, partea vătămată
fiind minor, plângerea prealabilă a fost introdusă prin reprezentant legal sau
cu încuviinţarea acestuia.
Astfel, unele instanţe au considerat că, atunci când
plângerea a fost formulată de reprezentantul legal al minorului parte vătămată,
în caz de achitare a inculpatului ori de încetare a procesului penal ca urmare
a împăcării părţiorsau a retragerii plângerii, obligaţia de a plăti
cheltuielile judiciare avansate de stat revine părţii vătămate.
Alte instanţe, dimpotrivă, au apreciat că în asemenea
situaţii minorul parte vătămată trebuie obligat solidar cu reprezentantul său
legal, ca parte responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor judiciare
avansate de stat.
In fine, cele mai multe instanţe s-au pronunţat în
sensul că în astfel de situaţii cheltuielile judiciare avansate de stat trebuie
suportate de minorul parte vătămată prin reprezentant legal.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi au aplicat
corect dispoziţiile legii.
Intr-adevăr, potrivit art. 9 din Decretul nr. 31/1954
privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, „minorul care a împlinit
vârsta de paisprezece ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă", iar
„actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie de către
acesta, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a
tutorelui".
Pentru minorul care a depăşit vârsta de 16 ani, prin
art. 10 din acelaşi decret s-a prevăzut posibilitatea să încheie contract de
muncă, să exercite singur drepturile şi să execute obligaţiile izvorând din
acel contract, precum şi să dispună singur de sumele de bani dobândite prin
muncă proprie.
Corelativ, în art. 105 alin. 1 din Codul familiei se
prevede că „părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile
copilului lor minor şi de a-l reprezenta în actele civile până la data când el
împlineşte vârsta de paisprezece ani", iar în alineatul următor se
subliniază că „după împlinirea vârstei de paisprezece ani minorul exercită singur drepturile şi îşi execută
tot astfel obligaţiile, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor,
spre a-l apăra împotriva abuzurilor celui de-al treilea".
In raport cu aceste reglementări, obligarea la plata
cheltuielilor judiciare avansate de stat în situaţiile la care se referă art.
192 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi pct. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură
penală nu poate privi, în cazul în care partea vătămată este minor, decât pe
minorul parte vătămată, prin reprezentant legal, potrivit distincţiilor făcute
în cuprinsul acestor dispoziţii.
In această privinţă este de observat că dispoziţiile
menţionate se referă la cazuri de obligare a părţii vătămate şi a altor părţi,
calitate pe care nu o poate avea, potrivit art. 24 din Codul de procedură
penală, decât minorul care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică,
morală sau materială, iar nu şi reprezentantul său legal cu rol de simplu
participant în procesul penal.
Or, în aceste condiţii, este evident că părinţii,
respectiv tutorii sau curatorii, ca reprezentanţi ai minorului, solicitând
tragerea la răspundere penală a autorului infracţiunii, doar îndeplinesc în
numele minorului actele pretinse de lege pentru declanşarea şi desfăşurarea procesului
penal, astfel că efectele reprezentării, între care şi eventuala suportare a
cheltuielilor judiciare avansate de stat, trebuie să se răsfrângă direct asupra
minorului reprezentat sau căruia i s-a dat încuviinţare să exercite acele acte,
în raport cu distincţiile făcute, în art. 105 din Codul familiei, cu privire la
vârsta ce prezumă absenţa totală sau parţială a capacităţii de exerciţiu.
Aşa fiind, în cazul când, partea vătămată fiind minor,
plângerea prealabilă a fost introdusă prin reprezentant legal sau cu
încuviinţarea acestuia, se impune ca cheltuielile judiciare avansate de stat să
fie suportate, în situaţiile la care se referă art.192 alin. 1 pct. 1 lit. a)
şi pct. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală, de către minorul parte
vătămată, prin reprezentantul său legal.
In consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a)
din Legea nr. 304/2004, republicată, precum şi ale art. 4142 din Codul de procedură penală,
urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se decide că dispoziţiile
art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi pct. 2 lit. b) şi c) din Codul de procedură
penală se interpretează în sensul că, în cazul când partea vătămată este minor,
cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei se suportă de minorul
parte vătămată, prin reprezentant legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii
declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi pct. 2 lit.
b) şi c) din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că: In cazul
în care partea vătămată este minor, cheltuielile judiciare ocazionate de
judecarea cauzei vor fi suportate de minorul parte vătămată, prin reprezentant
legal.
Obligatorie pentru instanţe, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură
penală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie
2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei