DECIZIE   Nr. 58 din  6 februarie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, ale art. 215 alin. 3 din Codul penal si ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 194 din 26 martie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, ale art. 215 alin. 3 din Codul penal si ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 404/2000 al Curtii de Apel Targu Mures - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 4 februarie 2003 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 6 februarie 2003.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 4 septembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr. 404/2000, Curtea de Apel Targu Mures - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, ale art. 215 alin. 3 din Codul penal si ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995. Exceptia a fost ridicata de Dorin Andronic, inculpat apelant in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 sunt contrare prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie, cu referire la dispozitiile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privitoare la dreptul la un proces echitabil. Se afirma ca un singur judecator nu poate asigura si garanta impartialitatea judecarii unei cauze, iar ca argument se invoca existenta unui proiect de lege pentru organizarea judecatoreasca care prevede ca, in prima instanta, cauzele urmeaza sa fie judecate de complete formate din doi judecatori.
    Dispozitiile art. 215 alin. 3 din Codul penal sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind in contradictie cu prevederile art. 11, 20, art. 23 alin. (9) si ale art. 134 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentala. Se arata in acest sens ca textul de lege criticat "incalca libertatea comertului, libertatea contractuala si in acelasi timp statueaza o sanctiune penala in conditiile in care eroarea contractuala nu poate fi sanctionata decat cu sanctiunea civila a nulitatii". De asemenea, se sustine ca "sanctiunea penala a erorii contractuale contravine si art. 1 din Protocolul nr. 4 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care statueaza imposibilitatea sanctiunilor penale in materia obligatiilor contractuale".
    Referitor la dispozitiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, autorul exceptiei sustine ca acestea incalca prevederile art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi, si pe cele ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminarii. Se apreciaza ca dispozitiile legale criticate reglementeaza un statut privilegiat pentru avocatii straini in exercitarea activitatilor profesionale de asistenta si reprezentare juridica, fata de alte categorii de juristi ce exercita activitati profesionale in Romania, permitand avocatilor straini sa-si exercite activitatile profesionale prin forme specifice de exercitare a acestor activitati, infiintate in strainatate, respectiv societati de exercitiu liberal al activitatilor de consultanta, asistenta si reprezentare juridica tip societate cu raspundere limitata sau societate pe actiuni.
    Curtea de Apel Targu Mures - Sectia penala considera exceptia neintemeiata. In ceea ce priveste dispozitiile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, se arata ca acestea nu pot fi considerate neconstitutionale, deoarece Legea nr. 92/1992, fiind o lege organica, stabileste componenta completului de judecata investit cu solutionarea cauzelor cu grad sporit de dificultate, principiile ce trebuie sa guverneze activitatea de judecata desfasurata de catre un magistrat judecator, conduita pe care trebuie sa o aiba acesta la solutionarea cauzelor ce ii sunt repartizate. Referitor la prevederile art. 215 alin. 3 din Codul penal, instanta arata ca prin Decizia nr. 58 din 23 martie 2000 Curtea Constitutionala a constatat ca acestea nu contravin prevederilor constitutionale. Cat priveste dispozitiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, instanta considera ca acestea se armonizeaza cu restul dispozitiilor cuprinse in acest act normativ si ca ele sunt constitutionale.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Presedintele Camerei Deputatilor arata ca litigiul in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 se afla in etapa apelului, iar la instanta de fond, al carei complet este criticat sub aspectul compunerii sale, nu s-a ridicat aceasta exceptie. De aceea, se apreciaza ca solutionarea cauzei in apel nu depinde de prevederile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, care privesc compunerea completului la judecarea cauzei in prima instanta. Pe de alta parte, analizand si pe fond exceptia de neconstitutionalitate, se apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate si nici celor ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Cu privire la dispozitiile art. 215 alin. 3 din Codul penal, presedintele Camerei Deputatilor arata ca aceasta a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea Constitutionala pronuntandu-se in sensul respingerii exceptiei. In sfarsit, se apreciaza ca nici exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 nu este intemeiata.
    Guvernul apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata. Se arata ca dispozitiile art. 17 din Legea nr. 92/1992 nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei si ca, prin dispozitiile legale privind incompatibilitatile, numirea, promovarea si eliberarea din functie a magistratilor, legislatia romana raspunde exigentelor unui proces echitabil, in sensul prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In ceea ce priveste dispozitiile art. 215 alin. 3 din Codul penal, este evocata jurisprudenta instantei constitutionale.
    Avocatul Poporului arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata sub toate aspectele. Se apreciaza ca, fata de obiectul procesului penal in care a fost ridicata, si anume contestarea condamnarii autorului pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat, exceptia ce vizeaza dispozitiile Legii nr. 51/1995 poate avea un scop abuziv, anume acela de a impiedica aplicarea prevederilor legale care interzic juristilor care nu au calitatea de avocati sa practice avocatura.
    Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, care privesc compunerea completului la judecarea cauzei in prima instanta, ale art. 215 alin. 3 din Codul penal, referitoare la inselaciunea in conventii, si ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, modificata si completata prin Legea nr. 489/2002, referitoare la exercitarea profesiei de catre avocati straini. Textele legale criticate au urmatorul continut:
    - Art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992: "Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator.";
    - Art. 215 alin. 3 din Codul penal: "Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.";
    - Art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 (introdus prin Legea nr. 489/2002): "In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, in conditiile prezentului articol."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, deoarece nici una dintre dispozitiile legale criticate nu aduce atingere prevederilor constitutionale sau actelor internationale invocate de autorul exceptiei.
    I. O prima critica de neconstitutionalitate vizeaza dispozitiile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, privitoare la judecarea in complet format dintr-un singur judecator. Sub acest aspect, se considera ca textul legal criticat este contrar prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie, cu referire la prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privitoare la dreptul la un proces echitabil. Se sustine ca un complet de un singur judecator nu poate asigura o judecata impartiala si se invoca un proiect de lege care prevede judecata in complete de doi judecatori, ca o recunoastere a neconstitutionalitatii textului criticat.
    Curtea constata ca sustinerile autorului exceptiei sunt neintemeiate, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, stabilirea competentei si procedura de judecata sunt atributul exclusiv al autoritatii legiuitoare, iar in conformitate cu prevederile constitutionale ale art. 123 alin. (2), judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. In aplicarea dispozitiilor constitutionale, Legea nr. 92/1992 stabileste componenta completului de judecata si conduita pe care trebuie sa o aiba acesta la solutionarea cauzelor ce ii sunt repartizate.
    Totodata, este de observat ca dispozitiile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocat de autorul exceptiei, nu cuprind cerinta ca instanta care judeca litigiile in prima instanta sa aiba in compunere un anumit numar de judecatori, ci lasa libertate autoritatii legiuitoare nationale sa instituie acea instanta independenta si impartiala, care sa asigure judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzelor.
    Sub aspectul impartialitatii, atat Legea fundamentala, cat si Legea nr. 92/1992 prevad dreptul si obligatia judecatorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecata desfasurandu-se, potrivit legii, strict in limitele cadrului legal.
    In speta, daca autorul exceptiei s-ar fi indoit de impartialitatea judecatorului in prima instanta, ar fi avut la dispozitie mijloacele de aparare prevazute de lege.
    Invocarea, in motivarea exceptiei, a existentei unui proiect de lege pentru organizarea judecatoreasca, prin care nu se admite judecarea in complet format dintr-un singur judecator, nu este relevanta, neavand nici o concludenta pentru solutionarea acesteia.
    II. Cea de a doua critica de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 215 alin. 3 din Codul penal, despre care autorul exceptiei sustine ca ar fi contrare art. 11, 20, art. 23 alin. (9) si art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, precum si art. 1 din Protocolul nr. 4 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care interzic privarea de libertate pentru datorii.
    Analizand sustinerile formulate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate, deoarece textul de lege criticat nu sanctioneaza neplata datoriei, astfel cum arata autorul exceptiei, ci escrocheria practicata la incheierea sau executarea unui contract, ca atentat la bunurile persoanei prin amagire, infractiune prevazuta in toate legislatiile penale. De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 din Codul penal, prin Decizia nr. 58 din 23 martie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 228 din 23 mai 2000, respingand exceptia ca neintemeiata.
    III. In sfarsit, o ultima critica de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 489/2002, referitoare la conditiile de exercitare a profesiei de avocat. In opinia autorului exceptiei, aceste dispozitii sunt contrare prevederilor art. 16 din Constitutie, referitoare la egalitatea in drepturi, si ale art. 14 din Conventie, referitoare la interzicerea discriminarii. Se motiveaza ca aceste dispozitii creeaza un statut privilegiat pentru avocatii straini care exercita profesia in Romania.
    Aceste critici nu pot fi retinute. Completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat s-a facut dupa studierea legislatiei similare din celelalte state europene, a celorlalte dispozitii legale in domeniul drepturilor omului si al dreptului muncii. Nu se poate afirma ca legea ar admite practicarea avocaturii de catre persoane care nu au calitatea de avocat. Faptul ca autorul exceptiei infiintase, in anul 1991, in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare, o societate care avea ca obiect, printre altele, acordarea de consultanta juridica, nu il absolva de raspundere pentru nerespectarea Legii nr. 51/1995.
    Criticile de neconstitutionalitate fiind neintemeiate, exceptia urmeaza sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, ale art. 215 alin. 3 din Codul penal si ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, exceptie ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 404/2000 al Curtii de Apel Targu Mures - Sectia penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 6 februarie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu