DECIZIE Nr.
574 din 19 septembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 855 din 18 octombrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Marius
Amzulescu în Dosarul nr. 32.501/2/2005 (nr. vechi 3.184/2005) al Curţii de Apel
Bucureşti -Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă personal autorul
excepţiei. Lipseşte partea Ministerul Justiţiei, faţă de care procedura de
citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând
că textul de lege criticat încalcă însăşi esenţa contenciosului administrativ,
astfel cum este prevăzută de art. 52 din Constituţie, întrucât dă posibilitatea
autorităţii publice emitente a unui act administrativ de a cere anularea
respectivului act, fără ca beneficiarul dreptului dobândit prin respectivul act sa aibă posibilitatea de
a se apară. De asemenea, arată că emiterea unui act administrativ individual
are în vedere o persoană şi drepturi determinate, astfel că ignorarea acestora
afectează securitatea sistemului juridic.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, considerând că textul de
lege criticat reglementează o altă situaţie decât ipoteza textului
constituţional invocat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 2 martie
2006, pronunţată în Dosarul nr. 32.501/2/2005 (nr. vechi 3.184/2005), Curtea
de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie
ridicată de Marius Amzulescu într-o cauză ce are ca obiect cererea formulată de
Ministerul Justiţiei de constatare a nulităţii absolute a unui ordin al
ministrului justiţiei.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate, autorul
acesteia susţine că dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 sunt
contrare prevederilor art. 52 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât permit
autorităţii publice emitente să solicite anularea unui act administrativ intrat în circuitul civil si care nu mai poate
fi revocat, fără să se ţină cont de finalitatea activităţii de contencios
administrativ, respectiv protejarea unui drept sau a unui interes legitim al
unei persoane determinate, vătămat printr-un act
administrativ.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios
administrativ şi fiscal apreciază că excepţia
ridicată nu este întemeiată', deoarece constatarea nulităţii sau anularea unui
act administrativ nu este limitată doar la scopul de a proteja drepturile şi
interesele legitime ale persoanei căreia i se adresează, ci urmăreşte şi
protejarea interesului public.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.
Guvernul consideră că
excepţia ridicată nu este întemeiată. In acest sens, arată că aspectele privind
nelegalitatea actului administrativ sunt de ordine publică şi vizează însăşi ordinea
de drept şi democraţia constituţională, iar prin contencios administrativ se
înţelege activitatea de soluţionare de către instanţele competente potrivit
legii a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate
publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a
unui act administrativ, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din
refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare
la un drept sau la un interes legitim.
Avocatul Poporului apreciază,
de asemenea, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, având în
vedere că nu aduc atingere dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică
printr-un act administrativ de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a
interesului legitim, anularea actului si repararea
pagubei.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7
decembrie 2004, dispoziţii potrivit cărora „Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să
solicite instanţei constatarea nulităţii acestuia, în situaţia în care actul nu
mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte
juridice. In cazul admiterii acţiunii, instanţa se va pronunţa, la cerere, şi
asupra legalităţii actelor civile încheiate în baza actului administrativ
nelegal, precum şi asupra efectelor civile produse".
In opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat
contravine dispoziţiilor art. 52 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care
consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine
recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi
repararea pagubei, precum şi faptul că legea organică va stabili condiţiile şi limitele
exercitării acestui drept.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră ca un principiu general
obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
Aceasta este o obligaţie generală, ce revine tuturor, inclusiv autorităţilor
publice. Principiul legalităţii impune ca actele administrative ale
autorităţilor publice să fie emise cu respectarea strictă a dispoziţiilor
legale în vigoare, iar actele care au fost emise cu nerespectarea anumitor
prevederi legale să fie revocate ori anulate.
Actele administrative care au intrat în circuitul civil
şi au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autorităţile emitente,
constatarea nulităţii sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanţa
judecătorească competentă. Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din
Constituţie, competenţa şi procedura de judecată se stabilesc numai prin lege.
Este o opţiune a legiuitorului ca pentru constatarea nulităţii şi anularea actului
administrativ nelegal să prevadă calea şi procedura contenciosului
administrativ.
Constatarea nulităţii sau anularea actului
administrativ nelegal se face la cererea autorităţii emitente, întrucât
persoana beneficiară a actului nu are interes să ceară aceasta. In plus,
individualizarea unei persoane ale cărei drepturi sau interese au fost lezate
prin actul respectiv este, de regulă, imposibilă, orice act administrativ
nelegal lezând interesul general.
De asemenea, Curtea observă că dispoziţiile tezei a doua
a alin. (6) al art. 1 din Legea nr. 554/2004 exclud măsurile abuzive din partea
autorităţii publice emitente. In acest sens, prevăd că instanţa judecătorească,
admiţând cererea de constatare a nulităţii actului administrativ, se va
pronunţa, la cerere, şi asupra legalităţii actelor civile încheiate în baza
acelui act, precum şi asupra efectelor civile produse.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, excepţie ridicată de Marius Amzulescu în Dosarul nr. 32.501/2/2005
(nr. vechi 3.184/2005) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de
contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 septembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea