DECIZIE Nr.
570 din 19 septembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) si (2) din Legea nr.
137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 843 din 12 octombrie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconsti-tuţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Lactis" - S.A. Iaşi în Dosarul nr.
7.093/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 27 februarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 7.093/2005, Curtea
de Apel laşi - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Lactis" -
S.A. Iaşi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor
art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la garantarea şi
ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private.
Se arată, în acest sens, că în timpul derulării
contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni pot interveni modificări ale
structurii acţionarilor, în sensul cumpărării acţiunilor societăţii de orice
altă persoană, astfel încât reînregistrarea ca acţionar cu întreg pachetul de
acţiuni prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare a instituţiei publice implicate
în procesul de privatizare, în temeiul dispoziţiilor legale criticate,
constituie o încălcare a dreptului de proprietate al acţionarilor existenţi. De
asemenea, se susţine că prevederile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 137/2002
contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2),
deoarece, în opinia autoarei excepţiei, se aplică şi contractelor de
vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate înainte de intrarea în vigoare a actului
normativ criticat.
Curtea de Apel laşi - Secţia comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima
punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă prevederile art. 41 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 137/2002 privind
unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002,
modificate prin art. I pct. 16 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, şi prin art. I pct. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2004
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri
pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004.
Prevederile legale criticate au în prezent următorul
conţinut:
„Art. 41. - (1) Contractele de vânzare-cumpărare de
acţiuni încheiate în cadrul procesului de privatizare de instituţia publică
implicată constituie titluri executorii fără îndeplinirea vreunei alte
formalităţi, în cazul neîndeplinirii de către cumpărători a obligaţiilor
pecuniare asumate. Constituie titluri executorii fără îndeplinirea vreunei alte
formalităţi şi contractele de garanţie reală mobiliară încheiate între
instituţia publică implicată şi cumpărător. Pentru declanşarea procedurii de
executare silită în baza titlurilor executorii prevăzute mai sus este
suficientă depunerea la organele competente - executor judecătoresc, instanţa
de executare şi altele asemenea - a unei copii a contractului de
vânzare-cumpărare de acţiuni sau a contractului de garanţie reală mobiliară
încheiate în cadrul procesului de privatizare de instituţia publică implicată,
purtând menţiunea «conform cu originalul» şi fără o prealabilă învestire cu
formulă executorie.
(2) Notificarea prin care instituţia publică
implicată înştiinţează cumpărătorul asupra desfiinţării contractului, ca efect
al funcţionării pactului comisoriu, constituie înscrisul
în baza căruia se
efectuează reînregistrarea ca acţionar a instituţiei publice implicate de către
societatea de registru independentă care ţine registrul acţionarilor
respectivei societăţi comerciale (în cazul societăţilor comerciale deţinute
public) sau de către societatea comercială de tip închis care îşi ţine propriul
registru al acţionarilor şi de către oficiul registrului comerţului, fără a mai
fi necesara îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Notificarea prin care
instituţia publică implicată înştiinţează cumpărătorul despre executarea
gajului asupra acţiunilor, în favoarea sa, ca efect al neîndeplinirii
obligaţiilor investiţionale asumate prin contract, constituie înscrisul în baza
căruia se efectuează reînregistrarea ca acţionar a instituţiei publice
implicate de către societatea de registru independentă care ţine registrul
acţionarilor respectivei societăţi comerciale (în cazul societăţilor comerciale
deţinute public) sau de către societatea comercială de tip închis care îşi ţine
propriul registru al acţionarilor şi de către oficiul registrului comerţului,
fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei alte formalităţi."
In opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse
în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 -
Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul
la apărare şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea
dreptului de proprietate şi a proprietăţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea constată următoarele:
Autoarea excepţiei arată că textele de lege criticate
contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare
la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private,
cu motivarea că, în timpul derulării contractului de vânzare-cumpărare de
acţiuni, pot interveni modificări ale structurii acţionarilor, în sensul
cumpărării acţiunilor societăţii de orice altă persoană, astfel încât
reînregistrarea ca acţionar cu întreg pachetul de acţiuni prevăzut în
contractul de vânzare-cumpărare a instituţiei publice implicate în procesul de
privatizare, în temeiul dispoziţiilor legale criticate, constituie o încălcare
a dreptului de proprietate al acţionarilor existenţi.
Analizând susţinerile autoarei excepţiei, Curtea
constată că acestea se referă la aspecte ce ţin de aplicarea prevederilor
legale criticate, şi mai puţin de caracterul constituţional al acestora. De
altfel, prevederile art. 41 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 137/2002 au mai fost
supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare, între alte
dispoziţii constituţionale, si la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), art.
21 alin. (1) şi (2) şi art. 44 alin. (1) şi (2).
Astfel, prin Decizia nr. 324 din 11 septembrie 2003,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 775 din 5 noiembrie 2003, Curtea a respins
excepţia şi a statuat că prevederile legale criticate nu fac nicio diferenţiere
între diferitele categorii de cumpărători, părţi ale contractelor de
vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate în cadrul procesului de privatizare de
instituţia publică implicată, şi nu încalcă principiul constituţional al
liberului acces la justiţie, dat fiind faptul că, potrivit dreptului comun,
împotriva titlurilor executorii, respectiv împotriva contractelor de
vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate în cadrul procesului de privatizare,
persoanele interesate pot face contestaţie la executare, în condiţiile art. 399
şi următoarele din Codul de procedură civilă.
De asemenea, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a
dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, prin decizia
menţionată s-a statuat că textele de lege criticate reglementează raporturi
contractuale ce prevăd drepturi şi obligaţii reciproce, iar în caz de
neexecutare a obligaţiei de către cumpărător, acesta va suporta consecinţele
neexecutării obligaţiei contractuale. De altfel, potrivit jurisprudenţei
Curţii, aplicarea măsurilor prevăzute de lege împotriva celor care nu îşi
respectă obligaţiile legale sau contractuale nu încalcă normele constituţionale
privind protecţia proprietăţii private.
Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să
determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Curtea mai reţine că, în prezenta cauză, autoarea
excepţiei invocă şi încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, privind
neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile, arătând că textele de lege criticate se aplică şi contractelor de
vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate înainte de intrarea în vigoare a actului
normativ criticat.
Analizând susţinerile autoarei excepţiei, Curtea
constată că acestea nu sunt întemeiate. Dispoziţiile legale criticate trebuie
coroborate cu cele ale art. 49 din acelaşi act normativ, potrivit căruia „Procedurile
de privatizare şi vânzările de active aflate în curs de desfăşurare la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor continua, potrivit prevederilor
acesteia, cu recunoaşterea valabilităţii actelor şi etapelor consumate." Acest
text de lege constituie o normă tranzitorie, ce stabileşte aplicarea pentru
viitor a procedurilor de privatizare aflate în curs de desfăşurare, cu
precizarea expresă a recunoaşterii valabilităţii actelor şi etapelor consumate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 41 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 137/2002 privind unele
măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Lactis" - S.A. laşi în Dosarul nr. 7.093/2005 al Curţii de
Apel Iaşi - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 septembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie