DECIZIE Nr.
564 din 29 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7) si
art. 15 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 406 din 18 iunie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7) şi art. 15 alin. (1) şi
alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie
ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în Dosarul nr. 7.807/3/2009
al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercială.
La apelul nominal răspund consilierul juridic Iulian
Corolea, cu delegaţii la dosar, pentru Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală şi pentru Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului
Bucureşti, avocatul Simona Milos, cu împuternicire avocaţială la dosar, pentru
administratorul judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL al Societăţii
Comerciale „PSV Company" - S.A. din Bucureşti, precum şi avocatul Monica
Scarlat, cu împuternicire avocaţială la dosar pentru Asociaţia Salariaţilor din
SNP Petrom. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic
al autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi al Direcţiei Generale a
Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, apreciind că procedura insolvenţei este una concursuală,
care garantează egalitatea creditorilor. Or, susţine că limitarea dreptului de
vot prevăzută de textele de lege criticate constituie o restrângere a
drepturilor procesuale. Totodată, apreciază că se încalcă dreptul la un proces
echitabil, deoarece, din momentul publicării în Buletinul insolvenţei, actele
sunt considerate publicate, deşi, din punct de vedere logistic, nu există
capacitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a le lua la
cunoştinţă. Depune în acest sens un tabel din care rezultă că, în cursul unei
săptămâni, au fost publicate 264 de Buletine, referitoare la 4.749 de societăţi
comerciale.
Avocatul administratorului judiciar RVA Insolvency
Specialists SPRL al Societăţii Comerciale „PSV Company" - S.A. solicită,
în principal, respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate,
deoarece dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 au fost declarate
neconstitutionale. Referitor la publicarea în Buletinul insolvenţei, consideră
că legiuitorul a reglementat soluţia cea mai eficace şi modernă pentru
publicarea actelor respective, respectând principiul accesului liber la
justiţie şi principiul celerităţii. Depune şi concluzii scrise.
Avocatul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom
solicită în principal respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de
neconstituţionalitate, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca fiind
neîntemeiată. Arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă
probleme de interpretare a textelor de lege criticate, iar nu de
constituţionalitate, şi depune concluzii scrise în acest sens.
Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepţiei
de neconstituţionalitate precizează că nu a criticat modalitatea de publicare a
actelor în Buletinul insolvenţei, ci faptul că de la momentul publicării se
consideră că este îndeplinită procedura de comunicare, fără a exista dovezi în
acest sens. Pe de altă parte, consideră că dispoziţiile art. 15 din Legea nr.
85/2006 sunt neconstituţionale, deoarece condiţionează validarea adunărilor
generale de tabelul preliminar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 20 ianuarie 2010, pronunţată în
Dosarul nr. 7.807/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7) şi art. 15 alin. (1) şi alin.
(2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie
ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală într-o cauză comercială
având ca obiect cererea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege
criticate sunt neconstituţionale deoarece publicarea în Buletinul procedurilor
de insolvenţă a actelor de procedură şi a hotărârilor judecătoreşti nu asigură
luarea la cunoştinţă de către persoanele interesate a actelor publicate. Pe de
altă parte, condiţionarea atacării de către creditori a hotărârii adunării
generale a creditorilor de votul acestora restrânge accesul liber la justiţie,
iar condiţionarea validităţii adunărilor generale de tabelul preliminar, în
care creditorii pot fi trecuţi cu sume mult mai mici decât cele solicitate,
restrânge dreptul creditorilor de a-şi apăra interesele.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a comercială şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate
sunt constituţionale şi că este de competenţa exclusivă a organului legislativ
să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor
judecătoreşti şi modalităţile de exercitare a căilor de atac.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7), art. 15 alin. (1)
şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie
2006, cu modificările şi completările ulterioare, având, în prezent, următorul
cuprins:
-Art. 7 alin. (9): „Publicarea actelor de procedură
sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti în Buletinul procedurilor de
insolvenţă înlocuieşte, de la data publicării acestora, citarea, convocarea şi
notificarea actelor de procedură efectuate individual faţă de participanţii la
proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.";
- Art. 14 alin. (7): „Hotărârea adunării
creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la
cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au
făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la
cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care
au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor.";
- Art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a): „(1) Cu
excepţia cazurilorîn care legea cere o majoritate specială, şedinţele adunării
creditorilor vor avea loc în prezenţa titularilor de creanţe însumând cel puţin
30% din valoarea totală a creanţelor asupra averii debitorului, iar deciziile
adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil al titularilor majorităţii,
prin valoare, a creanţelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creanţelor prevăzute
la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la
următoarele criterii:
a) ulterior afişării tabelului preliminar şi până la
afişarea tabelului definitiv, valoarea creanţelor verificate şi acceptate de
administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului
preliminar;".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21
alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces
echitabil, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
Referitor la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/2006,
Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.436/2009, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, respingând excepţia de
neconstituţionalitate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că prin Decizia nr.
1.137/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15
ianuarie 2008, a statuat că faptul că, ulterior deschiderii procedurii
insolvenţei, persoanele notificate vor fi citate şi li se vor comunica actele
de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvenţă nu poate
fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare. Prin aceeaşi decizie,
Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile
art. 7 sunt contrare prevederilor art. 24 şi art. 53 din Constituţie, în măsura
în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură către
persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune în temeiul dispoziţiilor
Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se realizează
numai prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar nu şi potrivit
dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.436/2009, că
citarea şi comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de
insolvenţă îşi găsesc justificarea în însuşi specificul acestei proceduri şi au
drept scop asigurarea desfăşurării cu celeritate a acesteia. Părţile au
posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de
judecătorul-sindic şi să consulte dosarul în vederea cunoaşterii tuturor
actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea
de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în
vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în
acest sens dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de
judecată, aplicabile în temeiul art. 149 din Legea nr. 85/2006.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, potrivit cărora Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală nu are posibilitatea practică de a lua cunoştinţă de actele de
procedură publicate în Buletinul insolvenţei datorită numărului foarte mare de
astfel de publicări şi a resurselor umane limitate, nu reprezintă motive de
neconstituţionalitate a art. 7 din Legea nr. 85/2006.
Cu privire la dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Legea
nr. 85/2006, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 390/2007, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, respingând
excepţia de neconstituţionalitate. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că acest
text de lege prevede posibilitatea judecătorului-sindic de a desfiinţa
hotărârea nelegală a adunării creditorilor la cererea creditorilor care au
votat împotriva adoptării hotărârii respective şi au cerut consemnarea acestui
fapt în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au
lipsit justificat de la adunare. Hotărârile luate în adunarea creditorilor
privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în
vederea recuperării creanţelor lor.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Curtea constată că, din moment ce lipsa unor creditori
de la şedinţa adunării generale a creditorilor nu a fost motivată, aceştia nu
pot invoca încălcarea accesului liber la justiţie de către dispoziţiile art. 14
alin. (1) din Legea nr. 85/2006, dispoziţii care nu le permit atacarea
hotărârilor adunării generale de la care au lipsit, deoarece drepturile
procedurale trebuie exercitate cu bună-credinţă.
Referitor la dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea
nr. 85/2006, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 763/2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009, reţinând că
opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, şi nu cel al numărului
creditorilor în stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârilor adunării
creditorilor, este justificată de principalul obiectiv al procedurii
insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în
măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor
debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu
valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele
importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar
nu la numărul creditorilor. Aşa fiind, Curtea a constatat că dispoziţiile art.
15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 constituie tocmai expresia aplicării în plan
legislativ a principiului constituţional al egalităţii în drepturi a
cetăţenilor, prin raportare la noţiunea complementară de proporţionalitate,
diversitatea situaţiilor concrete impunându-se a fi reflectată în norma
juridică ce trebuie adaptată acestor circumstanţe.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei
menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Totodată, Curtea constată că împrejurarea că, în
tabelul preliminar, creditorii pot fi trecuţi cu sume mult mai mici decât cele
solicitate nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de aplicare
a legii, fiind firească şi necesară soluţia legislativă prevăzută de
dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006, de a
se vota, în cadrul adunării creditorilor, până la definitivarea tabelului
creditorilor înscrişi la masa credală, doar pe baza tabelului preliminar.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 7 alin. (9), art. 14 alin. (7) şi art. 15 alin. (1) şi alin.
(2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie
ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în Dosarul nr.
7.807/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 aprilie
2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean