DECIZIE Nr.
561 din 14 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct.
1-13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si
alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal
din sistemul justitiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 357 din 27 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct.
1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi
alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal
din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de George Daniel Cojocaru în Dosarul
nr. 1.569/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile legale
criticate încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 30 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.569/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct.
1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, excepţie ridicată
de George Daniel Cojocaru în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de
anulare a unei hotărâri.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 3 alin. (1) raportat
la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 sunt
neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Se arată că discriminarea constă în existenţa unor coeficienţi de multiplicare
diferiţi în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie în raport cu judecătorii din cadrul Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie. Egalitatea în ce priveşte salarizarea îi vizează numai pe
judecătorii şi procurorii din cadrul judecătoriilor, respectiv parchetelor de
pe lângă judecătorii; judecătorii şi procurorii din cadrul tribunalelor,
respectiv parchetelor de pe lângă tribunale; judecătorii şi procurorii din
cadrul curţilor de apel, respectiv parchetelor de pe lângă curţile de apel.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal consideră că textele de
lege criticate sunt neconstituţionale, având în vedere că nu există niciun
criteriu obiectiv care să justifice stabilirea unor coeficienţi de multiplicare
diferiţi în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie în raport cu judecătorii din cadrul Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. In acest sens, este
invocată Decizia nr. 866/2006, prin care Curtea Constituţională a arătat că
Ministerul Public a fost instituit ca o magistratură componentă a autorităţii
judecătoreşti, iar procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de
magistraţi.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte
drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din
sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 45/2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie
2007, dispoziţii care au următorul conţinut:
- Art.3: „(1) Judecătorii, procurorii, personalul
asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea
desfăşurată la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu
nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în
magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, pe baza valorii de referinţă
sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexa care face
parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă."
Anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 27/2006 stabileşte coeficienţii de multiplicare pentru procurorii din
cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi
judecătorii din cadrul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale
criticate sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1)
din Constituţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
Deşi judecătorii şi procurorii fac parte din sistemul
justiţiei, poziţia celor două categorii profesionale este diferită în procesul
de înfăptuire a justiţiei. Insăşi Legea fundamentală reglementează statutul
judecătorilor diferit de cel al procurorilor.
In timp ce statutul judecătorilor este prevăzut în
cadrul secţiunii 1 „Instanţele judecătoreşti", statutul procurorilor este
prevăzut în secţiunea a 2-a „Ministerul Public". Această diferenţiere nu
este esenţială, deoarece ambele secţiuni fac parte din acelaşi capitol
intitulat „Autoritatea judecătorească", dar este suficientă pentru a
permite legiuitorului să stabilească conform voinţei sale, ţinând seama şi de
particularităţile celor două categorii profesionale, salarizarea judecătorilor
şi procurorilor.
In consecinţă, Curtea reţine că dispoziţiile legale
criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, invocate în
susţinerea excepţiei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale
judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul
justiţiei, excepţie ridicată de George Daniel Cojocaru în Dosarul nr.
1.569/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta