DECIZIE Nr.
558 din 15 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 423 din 5 iunie 2008
Acsinte Gaspar -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela
Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedură
penală, excepţie invocată de Toma Zâmbrea în Dosarul nr. 6.000/207/2005 al
Curţii de Apel Craiova - Secţia penală.
La apelul nominal răspunde reprezentantul autorului
excepţiei, domnul avocat Ioan Rotaru, din cadrul Baroului Olt, lipsind
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele
de neconstituţionalitate expuse în faţa instanţei de judecată.
Ministerul Public pune
concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 24 ianuarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 6.000/207/2005, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 2 din Codul
de procedură penală, excepţie invocată de Toma
Zâmbrea.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat contravine
principiului constituţional al garantării dreptului la apărare, pentru că
stabileşte anumite cazuri în care apărarea este obligatorie, lăsând la
latitudinea organelor de anchetă sau a părţilor exercitarea dreptului la
apărare. Astfel, în cauză, „în cursul urmăririi penale recurentului Zâmbrea
Toma nu i s-a asigurat un avocat din oficiu, astfel că dreptul la apărare, deşi
garantat de Constituţie, i-a fost încălcat, datorită formalismului textului
procesual penal de care s-a făcut vorbire, aducându-i-se grave prejudicii în
administrarea probelor."
Curtea de Apel Craiova - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, „exprimând voinţa
expresă a legiuitorului de stabilire a cazurilor în care asistenţa juridică a
învinuitului sau inculpatului în cursul urmăririi penale este obligatorie, nu
încalcă dispoziţiile art. 24 din Constituţie, care îşi găsesc aplicarea în
alin. 1 al art. 171 din Codul de procedură penală, prin instituirea obligaţiei
organelor judiciare de a aduce la cunoştinţa persoanei învinuite sau inculpate
dreptul de a fi asistată de apărător, în tot cursul urmăririi penale."
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului, invocând
şi considerentele care fundamentează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie, consideră că textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 171
alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:„Asistenta juridică
este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un
centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reţinut
sau arestat chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de
siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în
altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanţa apreciază că
învinuitul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, precum şi în
alte cazuri prevăzute de lege."
Autorul excepţiei susţine că normele criticate încalcă
prevederile constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi
dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că prevederile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală
au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, în raport de aceleaşi
dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale invocate şi în prezenta cauză. Astfel, de
exemplu, prin deciziile nr. 141 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, şi nr. 62 din 31
ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142
din 25 februarie 2008, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute,
că prevederile art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală nu încalcă
dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil.
Soluţia şi considerentele deciziilor mai sus amintite
îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit
elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 171 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată
de Toma Zâmbrea în Dosarul nr. 6.000/207/2005 al Curţii de Apel Craiova -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Marieta Safta