Decizia Nr.552 din 03.05.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romply Prod“ - S.R.L. din Călăraşi în Dosarul nr. 6.725/202/2009 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.725/202/2009, Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a fost invocată de Societatea Comercială „Romply Prod“ - S.R.L. din Călăraşi într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât regimul calculului dobânzilor pentru creanţele chirografare născute ulterior deschiderii procedurii este neechitabil raportat la principiile liberei concurenţe şi inalienabilităţii dreptului de proprietate privată. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dobânzi calculate la creanţe chirografare bugetare născute ulterior datei deschiderii procedurii afectează masa chirografară, iar astfel sunt prejudiciaţi creditorii negarantaţi.Dispoziţiile legale criticate prevăd un regim diferenţiat aplicat dobânzilor percepute pentru creanţe anterioare deschiderii procedurii şi pentru cele născute ulterior deschiderii procedurii, în defavoarea şi cu prejudicierea creditorilor cu creanţe anterioare deschiderii procedurii.Odată ce dobânzile constituie daune moratorii pentru întârzierea plăţii conform actelor din care rezultă, indiferent că este vorba de acte fiscale, contracte comerciale sau civile, ar trebui aplicat acelaşi tratament tuturor creanţelor chirografare, indiferent de momentul naşterii acestora.Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat prin încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 41 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Din motivarea excepţiei, Curtea constată că în realitate obiectul criticilor îl constituie dispoziţiile art. 41 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 85/2006, care au următorul cuprins: (3) În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalităţile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu prevederile programului de plăţi. În cazul în care planul eşuează, prevederile alin. (1) şi (2) se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plăţi, la data intrării în faliment.(4) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât şi a celei generale, în cazul în care niciun plan de reorganizare nu este confirmat. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul la proprietate privată, art. 135 privind economia şi ale art. 136 privind proprietatea.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că modul de calcul al creanţelor fiscale pentru perioada derulării procedurii insolvenţei sau a reorganizării judiciare este în concordanţă cu prevederile constituţionale considerate a fi încălcate, deoarece conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi art. 136 alin. (5) din Constituţie. Pe de altă parte, potrivit prevederilor constituţionale, legiuitorul este singurul competent să stabilească şi cadrul juridic (cuprinzând şi limitele rezonabile) pentru exercitarea de către orice subiect de drept a atributelor dreptului de proprietate, astfel încât acesta să nu vină în contradicţie cu interesele generale sau particulare legitime ale altor persoane.Dispoziţiile legale criticate se circumscriu prevederilor art. 2 din actul normativ criticat, potrivit cărora scopul Legii nr. 85/2006 este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă.Astfel, este normal să nu poată fi adăugată nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială creanţelor născute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât şi a celei generale, în cazul în care niciun plan de reorganizare nu este confirmat. Acest lucru nu ar face decât să îngreuneze situaţia debitorului şi să compromită posibila redresare a acestuia.Dincolo de aceste argumente, din analiza motivelor invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate rezultă nemulţumirea acestuia faţă de regimul calculului dobânzilor pentru creanţele chirografare născute ulterior deschiderii procedurii, acesta arătând că „ar trebui aplicat acelaşi tratament tuturor creanţelor chirografare, indiferent de momentul naşterii acestora“. Or, Curtea constată că aceste susţineri nu pot fi reţinute, iar excepţia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romply Prod“ - S.R.L. din Călăraşi în Dosarul nr. 6.725/202/2009 al Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae