DECIZIE Nr.
551 din 15 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 434 din 10 iunie 2008
Acsinte Gaspar
- preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice, excepţie ridicată de Augustin Ioan Man în Dosarul nr. 9.434/211/2007
al Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, apreciind că nu sunt încălcate
prevederile Legii fundamentale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 27 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 9.434/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Augustin Ioan Man într-o cauză având ca obiect soluţionarea
plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a
unei contravenţii.
In motivarea excepţiei se
susţine că aplicarea a două sancţiuni pentru aceeaşi faptă, respectiv amendă
contravenţională şi puncte de penalizare, constituie o restrângere a dreptului
de a conduce un vehicul, care nu se încadrează în limitele prevăzute de art. 53
alin. (1) din Constituţie. Se mai arată că această restrângere contravine
principiului proporţionalităţii consacrat de art. 53 alin. (2) din Legea
fundamentală. Autorul excepţiei precizează că „dreptul de a conduce un
autoturism poate să reprezinte chiar profesia unei persoane, iar restrângerea
exercitării unei profesii care asigură traiul zilnic al unei persoane" nu
poate fi dispusă decât, eventual, în cadrul unui proces
penal.
Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
întrucât „aplicarea a două sancţiuni, una principală şi una complementară (...)
nu este de natură a contraveni dispoziţiilor constituţionale indicate".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, neputându-se reţine nicio
limitare sau restrângere a unor drepturi sau libertăţi fundamentale.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional, întrucât nu restrânge
exerciţiul unor drepturi sau libertăţi. Precizează că „scopul sancţiunilor
complementare este înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea
săvârşirii altor fapte interzise de lege".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 108 alin. (1) lit. b) pct.
2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au
următorul cuprins:
Art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2: „(1) Săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a
uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii, şi
aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: (...)
b) 3 puncte de penalizare pentru săvârşirea
următoarelor fapte: (...)
2. depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit
legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală
cuprinse în art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi. De asemenea, din motivarea scrisă a excepţiei, rezultă că
autorul îşi raportează critica şi la prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi
din Constituţie, care stabilesc că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, deşi
nu precizează explicit acest text constituţional.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că autorul excepţiei susţine că, prin aplicarea, pentru săvârşirea unei
contravenţii prin încălcarea regulilor privind circulaţia pe drumurile publice,
a unei sancţiuni constând atât în amendă, cât şi în puncte de penalizare,
constituie o restrângere a dreptului de a conduce un vehicul, contrară
prevederilor art. 53 din Constituţie. Cu privire la această critică, instanţa
de contencios constituţional constată că nu este întemeiată, întrucât textul
constituţional invocat are în vedere restrângerea unor drepturi sau a unor
libertăţi fundamentale, or, dreptul de a conduce un vehicul nu face parte
dintre drepturile fundamentale garantate la nivel constituţional. In
continuarea aceleiaşi idei, susţinând că „dreptul de a conduce un autoturism
poate să reprezinte chiar profesia unei persoane", autorul excepţiei
critică textul ce formează obiect al excepţiei prin raportare la prevederile
art. 41 alin. (1) teza întâi din Constituţie. Curtea observă, însă, că textul
criticat din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu cuprinde
dispoziţii de natură să îngrădească dreptul la muncă.
In fine, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, prin Decizia nr. 165 din 26
februarie 2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 14 martie 2008), prin raportare la art. 53 din Legea fundamentală. Cu acel prilej, Curtea a constatat că excepţia
este neîntemeiată, pentru motivele acolo reţinute.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de
Augustin Ioan Man în Dosarul nr. 9.434/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu