1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistriţa în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.679D/2015.2. Dezbaterile au avut loc la data de 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 12 iulie 2016, când a pronunţat prezenta decizie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:3. Prin Sentinţa civilă nr. 810 din 30 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unor antecontracte de vânzare-cumpărare formulate în cadrul unei proceduri generale de insolvenţă.4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă principiului accesului liber la justiţie, întrucât creditorii, alţii decât cei reprezentaţi în comitetul creditorilor sau de creditorul majoritar care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală, nu au posibilitatea de a intenta acţiuni în justiţie pentru anularea unor acte frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, deşi acest drept le este garantat constituţional.5. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legea instituie proceduri speciale de anulare a actelor frauduloase încheiate de debitor înainte de intrarea în insolvenţă, creditorii ori alte persoane interesate având posibilitatea să formuleze contestaţii la creanţele înscrise în tabelele de creanţă în favoarea altor creditori sau împotriva măsurilor administratorului/lichidatorului judiciar [art. 59 alin. (5) si art. 111 din Legea nr. 85/2014]. De asemenea, se are în vedere şi jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale care a constatat constituţionalitatea prevederilor similare ale art. 80 şi art. 81 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei (abrogată prin art. 344 din Legea nr. 85/2014), dispoziţii care se aplică în continuare proceselor începute înainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 85/2014, conform art. 343 din acest act normativ.6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că procedura insolvenţei este o procedură specială, aplicabilă unei situaţii dificile prin care trece la un moment dat o persoană fizică sau juridică, profesionist în sensul art. 3 din Codul civil. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun. Stabilirea acestor reglementări constituie atributul exclusiv al legiuitorului [potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie]. Procedura insolvenţei este o procedură colectivă în care toţi creditorii participă împreună la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor în modalităţile prevăzute de legea specială.8. În plus faţă de vechea reglementarea, respectiv Legea nr. 85/2006, prin art. 118 din Legea nr. 85/2014 s-a conferit legitimare procesuală activă, în situaţia în care administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu a introdus la judecătorul-sindic o acţiune în anulare, pe lângă comitetul creditorilor şi creditorul majoritar care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală.9. Accesul liber la justiţie are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat cu bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept. Stabilirea de către legiuitor a unor limite nu aduce nicio îngrădire dreptului în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării sale în concordanţă cu exigenţele proprii unui stat de drept. Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, împotriva măsurilor şi deciziilor comitetului creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic. Dacă respectivul comitet refuză să dea curs cererii unui creditor, indiferent de valoarea creanţei acestuia, de intentarea unei acţiuni în anularea actelor frauduloase, acesta poate uza de această cale de atac. Legea reglementează la art. 51 alin. (7) şi situaţia conflictului de interese, situaţie la care s-a referit autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.10. Guvernul mai indică jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 725 din 13 septembrie 2007 şi Decizia nr. 71 din 19 ianuarie 2010.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, concluziile scrise depuse de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este formulat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:(1) Acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, prevăzută la art. 117, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 97, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii. În cazul admiterii acţiunii, părţile vor fi repuse în situaţia anterioară, iar sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise.(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acţiune, dacă administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu o face.(3) Poate introduce această acţiune, în aceleaşi condiţii, creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală. 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea se arată că este încălcat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unei soluţii legislative similare din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.16. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007, şi Decizia nr. 71 din 19 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 8 martie 2010, Curtea s-a pronunţat cu privire la prevederile art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, prin raportare la art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie. Prevederile legale criticate aveau următoarea formulare: „Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acţiune [pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale], dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face."17. Curtea a statuat că, potrivit dispoziţiilor art. 81 alin. (1), administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, are legitimare procesuală activă pentru a formula acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 şi 80 din lege. În condiţiile expres prevăzute de lege - art. 81 alin. (2), dacă aceştia nu au introdus la judecătorul-sindic o astfel de acţiune, calitatea procesuală activă este dobândită şi de comitetul creditorilor. Acesta reprezintă interesele creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, fiind ales de adunarea creditorilor. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justifică preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat şi judicios toate aspectele ce ţin de procedura insolvenţei, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe. Aşadar, Curtea a constatat că dispoziţiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, şi anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a voinţei creditorilor participanţi la procedura insolvenţei. Din enumerarea atribuţiilor stabilite prin lege, Curtea a observat că acest comitet acţionează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplineşte funcţia de reprezentare a creditorilor înscrişi în tabelul definitiv de creanţe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul.18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.19. Distinct de cele de mai sus, Curtea mai constată, în privinţa calităţii procesuale active, că prin Legea nr. 85/2014 sa conferit dreptul creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală să introducă acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, spre deosebire de reglementarea anterioară care nu prevedea o astfel de posibilitate.20. Dispoziţia nouă, introdusă prin Legea nr. 85/2014, nu contravine textelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei întrucât, înaintea creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, legea dă dreptul la acţiune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar şi comitetului creditorului să introducă acţiunea în justiţie. Numai în condiţiile în care administratorul judiciar/lichidatorul judiciar nu acţionează intervine comitetul creditorilor sau creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor. Cu alte cuvinte, în exercitarea competenţelor sale, legiuitorul a luat în considerare atât interesele creditorilor, dar şi necesitatea clarificării cât mai rapide a situaţiei financiare a unei societăţi în urma parcurgerii procedurii insolvenţei. El a pus la dispoziţia creditorilor minoritari suficiente garanţii care să permită desfăşurarea în bune condiţii a procedurii menţionate. Curtea mai constată că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea judecătorului-sindic (conform art. 45 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă). De asemenea, Curtea mai reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, împotriva măsurilor şi deciziilor comitetului creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul-sindic, iar potrivit prevederilor art. 51 alin. (7) în cazul în care un membru al comitetului creditorilor votează repetat în situaţie de conflict de interese ori în cazul lipsei repetate nejustificate de la şedinţele comitetului creditorilor, la cererea oricărui creditor, judecătorul-sindic îl va înlocui pe respectivul membru al comitetului creditorilor, în mod provizoriu, urmând ca adunarea creditorilor să îl confirme pe cel provizoriu sau să aleagă un alt membru, potrivit criteriilor prevăzute la art. 50 alin. (4). Astfel, Curtea constată că prevederile legale criticate nu lasă loc arbitrariului vreunei părţi interesate şi că, în consecinţă, dispoziţiile art. 21 privind accesul liber la justiţie din Constituţie şi cele ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu au fost încălcate.21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistriţa în Dosarul nr. 2.840/112/2014/a17 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2016.PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Fabian Niculae