Decizia Nr.544 din 15.10.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4797 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 905 din 12 decembrie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Daniela Ramona Mariţiu	- magistrat-asistent

1. Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 479⁷ alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dioma International Exim“ - S.R.L. în Dosarul nr. 37.906/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 331D/2014.2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 14 octombrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu, şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 15 octombrie 2014.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:3. Prin Încheierea din data de 5 decembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 37.906/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 479⁷ alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dioma International Exim“ - S.R.L. cu ocazia soluţionării unei plângeri împotriva rezoluţiei directorului Oficiului Registrului Comerţului.4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, în virtutea prezumţiei de nevinovăţie, cel împotriva căruia a fost declanşată urmărirea penală este prezumat nevinovat până la dovedirea vinovăţiei într-un proces public, cu asigurarea garanţiilor dreptului la apărare. Astfel, se creează pentru organele judiciare obligaţia de a respecta cerinţa potrivit căreia nicio persoană nu poate fi urmărită penal şi trasă la răspundere decât pe bază de probe obţinute legal şi în conformitate cu procedura prevăzută de lege. Dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece persoanei juridice, deşi nu a fost condamnată definitiv, i se aduce atingere drepturilor fundamentale, aceasta nemaiputându-şi realiza activitatea.5. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 479⁷ alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, introduse prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006.Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Organul judiciar comunică organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridică începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a persoanei juridice, la data dispunerii acestor măsuri, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.“Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate prin art. 108 din Legea nr. 255/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, Legea nr. 255/2013 intrând în vigoare la 1 februarie 2014. Soluţia legislativă a fost preluată într-o formă asemănătoare în art. 495 alin. (1) din Codul de procedură penală. De asemenea, Curtea reţine că rezoluţia directorului Oficiului Registrului Comerţului, prin care s-a dispus înregistrarea din oficiu a Ordonanţei nr. 465/P/2013 din 30 septembrie 2013 şi a Ordonanţei nr. 465/P/2013 din 10 octombrie 2013 de extindere a cercetărilor şi începere a urmăririi penale faţă de Societatea Comercială „Dioma International Exim“ - S.R.L., a fost emisă la data de 22 octombrie 2013 în aplicarea prevederilor de lege criticate. Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile criticate continuă să îşi producă efecte juridice în cauză, instanţa de contencios constituţional fiind competentă, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora.10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul aplicării legii penale mai favorabile.11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 451 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 6 decembrie 2013, Curtea a statuat că înscrierea în registrul comerţului a menţiunilor privind începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a persoanei juridice nu reprezintă o antepronunţare a soluţiei de către organele judiciare şi nu aduc atingere prezumţiei de nevinovăţie, consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituţie. Persoana juridică învinuită sau inculpată într-un proces penal are la îndemână toate mijloacele procesuale prin care îşi poate organiza apărarea, beneficiind, până la stabilirea vinovăţiei printr-o hotărâre penală definitivă, de aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, care este prevăzut şi de art. 52 şi art. 66 din Codul de procedură penală.12. De asemenea, dispoziţiile art. 479⁷ alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală din 1968 stabilesc obligaţiile care incumbă, pe de o parte, organului judiciar, iar, pe de altă parte, organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului care a înregistrat persoana juridică, cu privire la înregistrarea menţiunilor privind începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a acesteia. Comunicarea de către organul judiciar a datelor prevăzute de dispoziţiile de lege criticate se face în vederea efectuării de către organele care au autorizat şi înregistrat persoana juridică a menţiunilor corespunzătoare. Reglementarea procedurii de informare în cazul tragerii la răspundere penală a persoanei juridice are ca scop asigurarea unei evidenţe a măsurilor luate împotriva persoanei juridice învinuite sau inculpate într-un proces penal şi garantarea, în eventualitatea unei hotărâri definitive de condamnare, a executării pedepsei aplicate.13. Având în vedere scopul procedurii de informare, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 479⁷ alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 nu aduc atingere nici principiului nediscriminării. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că egalitatea nu înseamnă uniformitate şi că pentru situaţii diferite se impun soluţii juridice diferite. Astfel, în Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Curtea a reţinut că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. De asemenea, în Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998, Curtea a statuat că principiul egalităţii nu presupune uniformitate, aşa încât toate situaţiile să fie tratate în acelaşi fel, ci presupune ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit. Procedura de informare reglementată de textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor juridice, în mod nediscriminatoriu, obligaţia organelor judiciare de a informa organele care au autorizat şi înregistrat persoana juridică fiind generală.14. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, Curtea constată că soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială „Dioma International Exim“ - S.R.L. în Dosarul nr. 37.906/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 479⁷ alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu