DECIZIE Nr. 54
din 25 ianuarie 2011
referitoare la sesizarea de
neconstitutionalitate a Hotararii Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie
2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societatii civile în Consiliul
Superior al Magistraturii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 90 din 3 februarie 2011
Cu Adresa nr. 4.931 din 23 decembrie 2010, secretarul
general al Senatului României a trimis Curţii Constituţionale sesizarea
formulată de un grup de 30 de senatori, în conformitate cu prevederile art. 146
lit. I) din Constituţie şi
art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, pentru exercitarea controlului de constituţionalitate cu
privire la Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind
alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al
Magistraturii.
Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată
la Curtea Constituţională sub nr. 17.966 din 23 decembrie 2010 şi constituie
obiectul Dosarului nr. 4.808L/2/2010.
La sesizare s-a anexat lista cuprinzând
semnăturile celor 30 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de
neconstituţionalitate sunt următorii: Dorel-Constantin-Vasile Borza, Petru
Başa, Mircea-Marius Banias, Vasile Nistor, Mihai Niţă, Ion Ruşeţ, Ioan Sbîrciu,
Marian-lulian Rasaliu, Tudor Udriştoiu, Nicolae Dobra, Sorina-Luminiţa
Plăcintă, Toader Mocanu, Vasile Pintilie, Fillip Petru, Gheorghe Bîrlea,
Viorel-Riceard Badea, Şerban Rădulescu, Gabriel Berea, Alexandru Pereş, Tudor
Panţuru, Ion Bara, Dorin Păran, Gheorghe David, Ovidiu Marian, Iulian Urban,
Dumitru-Florian Staicu, Orest Onofrei, Feldman Radu Alexandru, Radu Mircea
Berceanu şi Dorel Jurcan.
Autorii sesizării consideră neconstituţională Hotărârea
Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi
reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii,
deoarece contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 133
alin. (2) lit. b) şi (4), precum şi ale art. 148 alin. (4), dispoziţiilor art.
25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea
funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.
144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
In acest sens, autorii contestaţiei arată că prin
Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 au fost aleşi Corina
Adriana Dumitrescu şi Teodor Victor Alistar ca reprezentanţi ai societăţii
civile în Consiliul Superior al Magistraturii.
Validarea de către Senat a lui Teodor Victor Alistar în
calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fără a ţine cont
de efectele pe care le implică actul de constatare a stării sale de
incompatibilitate, determină neconstituţionalitatea hotărârii menţionate.
Astfel, pe 20 iulie 2009, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că
Teodor Victor Alistar s-a aflat, în perioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, în
stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut concomitent calităţile de
funcţionar public - purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, director executiv în cadrul Asociaţiei Române pentru
Transparenţă, începând cu anul 2004, şi avocat definitiv în cadrul Cabinetului
individual de avocatură „Alistar Teodor Victor", începând cu 23 ianuarie
2007 şi până în prezent. Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor
Victor Alistar a rămas definitivă şi irevocabilă, după ce acesta nu a contestat
decizia Agenţiei Naţionale de Integritate în termenul prevăzut de lege la
instanţa corespunzătoare. De asemenea, numele lui Victor Alistar se regăseşte, din
iulie 2009, într-un dosar de cercetare a infracţiunii de fals în declaraţii.
In temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la
data de 24 decembrie 2010, Curtea Constituţională a solicitat punctul de vedere
al preşedintelui Senatului asupra sesizării de neconstituţionalitate.
La data de 14 ianuarie 2011, preşedintele Senatului a
comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate în care
apreciază că aceasta este neîntemeiată.
In acest sens, arată că, în temeiul art. 19 din Legea
nr. 317/2004, Biroul permanent al Senatului a hotărât declanşarea procedurilor
privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul
Superior al Magistraturii, stabilind un calendar.
In şedinţa din 14 decembrie 2010, Comisia juridică a
examinat toate documentele transmise de Biroul permanent pentru cele patru
candidaturi depuse şi a constatat, pe de o parte, că toţi cei patru candidaţi
îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi aleşi în funcţia de membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii, iar pe de altă parte, că nu a fost
depusă, în termenul legal, nicio contestaţie împotriva candidaturilor depuse.
Pe baza raportului favorabil întocmit de Comisia
juridică, Plenul Senatului a hotărât, prin vot, alegerea Corinei Adriana
Dumitrescu şi a lui Teodor Victor Alistar în această funcţie, pentru un mandat
de 6 ani, sens în care a fost adoptată Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din
15 decembrie 2010.
La data de 21 decembrie 2010, deci ulterior publicării
acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 17 decembrie 2010, Agenţia
Naţională de Integritate a transmis preşedintelui Senatului Actul de constatare
nr. A/1.130/1.1/2009 al Inspecţiei de Integritate cu privire la starea de
incompatibilitate în care s-ar afla Teodor Victor Alistar, membru al
Consiliului Superior al Magistraturii, datorită exercitării profesiei de avocat
simultan cu deţinerea calităţii de funcţionar public, act care ar fi rămas
definitiv prin necontestare.
In legătură cu acest aspect, Teodor Victor Alistar a
depus la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a
Senatului certificatul de grefă eliberat, la cererea sa, de către Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, din care
rezultă că acesta a declarat recurs împotriva Incheierii de şedinţă din data de
22 septembrie 2010, prin care s-a suspendat judecata cauzei ce are ca obiect
cererea formulată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici de anulare a
unor ordine ale preşedintelui acestei agenţii şi de anulare a actului de
constatare a incompatibilităţii nr. A/1.130/1.1/2009 emis de Agenţia Naţională
de Integritate. Acest certificat a fost depus, în copie, la dosarul cauzei, la
data de 13 ianuarie 2011. De aceea, „Comisia juridică nu se poate pronunţa cu privire la litigiile aflate
pe rolul instanţelor de judecată, urmând să propună o soluţie după rămânerea
definitivă a hotărârii judecătoreşti pronunţată de Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie. Până atunci nu poate fi îngrădit dreptul unei persoane de a candida
la funcţiile şi demnităţile publice, garantat de art. 16 alin. (3) din Legea
fundamentală."
La data de 24 decembrie 2010, Curtea Constituţională a
solicitat secretarului general al Senatului stenograma şedinţei de validare,
respectiv raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări a Senatului, pe baza căruia au fost aleşi, prin Hotărârea Plenului
Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, cei doi reprezentanţi ai societăţii
civile în Consiliul Superior al Magistraturii.
Secretarul General al Senatului a comunicat Curţii
Constituţionale documentele solicitate cu adresa nr. 48 din 12 ianuarie 2011,
înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 229 din 12 ianuarie 2011.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinând sesizarea, punctul de vedere al preşedintelui
Senatului, lucrările şi documentele depuse la dosar, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie
2010, prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională este o autoritate independentă
de toate celelalte autorităţi publice sau puteri, care îşi găseşte
reglementarea în cuprinsul Legii fundamentale, având ca scop garantarea
supremaţiei acesteia.
Prevederile constituţionale ale art. 146 lit. I) stabilesc că instanţa
constituţională îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea sa organică.
In sensul acestor prevederi constituţionale, au fost
completate dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, stabilindu-se o nouă
competenţă, anume controlul constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei
Deputaţilor, hotărârilor Plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două
Camere reunite ale Parlamentului.
Curtea constată că pot fi
supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului,
adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori,
reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea
autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional.
Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate
fundamentală a statului, reglementată de prevederile art. 133 şi art. 134 din Constituţie,
cuprinse în secţiunea a 3-a din cap. VI - Autoritatea judecătorească al titlului
III -Autorităţile publice.
In acest sens, Hotărârea Plenului Senatului de alegere
a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al
Magistraturii intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 807 din 3 decembrie 2010.
In temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. I) din Constituţie, precum şi ale art. 1,
art. 3 alin. (2), art. 10, art. 27 şi art. 28 din Legea nr. 47/1992 Curtea
Constituţională, fiind legal sesizată, este competentă să se pronunţe asupra
sesizării de neconstituţionalitate.
Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl
constituie Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind
alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al
Magistraturii.
Autorii sesizării susţin că această hotărâre contravine
prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 133 alin. (2) lit. b)
şi alin. (4), precum şi ale art. 148 alin. (4), dispoziţiilor art. 25 alin. (2)
din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi
completarea altor acte normative.
Examinând obiectul şi temeiurile sesizării, Curtea
reţine că potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie şi art. 1 alin. (1) din
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, acesta „este garantul independenţei
justiţiei".
Consiliul Superior al Magistraturii, în componenţa sa,
reflectă structura autorităţii judecătoreşti şi asigură legătura cu societatea
civilă.
Consiliul Superior al Magistraturii
este alcătuit, conform art. 3 din Legea nr. 317/2004, din 19 membri, din care
doi sunt „reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul
dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi
de Senat".
Autorii sesizării solicită
Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea Hotărârii Plenului
Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010, în principal, în raport cu prevederile
constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „In România, respectarea Constituţiei,
a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.", deoarece Teodor Victor Alistar a fost ales de către Senat în
calitate de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fără să ţină cont
de efectele pe care le implică actul de constatare a stării sale de
incompatibilitate emis de Agenţia Naţională de Integritate pe data de 20 iulie
2009.
Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că Agenţia
Naţională de Integritate a constatat că Teodor Victor Alistar s-a aflat, în
perioada 23 ianuarie 2007-1 martie 2009, în stare de incompatibilitate,
întrucât a deţinut concomitent calităţile de funcţionar public - purtător de
cuvânt în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, director executiv
în cadrul Asociaţiei Române pentru Transparenţă, începând cu anul 2004, şi
avocat definitiv în cadrul Cabinetului individual de avocatură „Alistar Teodor
Victor", începând cu 23 ianuarie 2007 şi până în prezent.
Constatarea stării de incompatibilitate a lui Teodor
Victor Alistar a rămas definitivă la data de 7 august 2009, acesta necontestând
actul Agenţiei Naţionale de Integritate în termenul prevăzut de lege, la
instanţa competentă.
Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 25 alin. (2)
ultima teză din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea
funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.
144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative,
lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, „In cazul în care
persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării
stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3
ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de
evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii
judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei
stări de incompatibilitate."
Curtea precizează că alegerea
reprezentanţilor societăţii civile în cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii trebuie să se întemeieze pe verificarea prealabilă a îndeplinirii
cerinţelor legale pentru ocuparea respectivei demnităţi, a competenţelor
profesionale, a reputaţiei morale şi a interdicţiilor şi incompatibilităţilor
izvorâte fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.
Curtea constată că toate aceste aspecte reliefează
faptul că Hotărârea Plenului Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind
alegerea lui Teodor Victor Alistar ca reprezentant al societăţii civile în
Consiliul Superior al Magistraturii a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de
lege sus-citate, ceea ce atrage neconstituţionalitatea acesteia în raport cu
prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „In
România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este
obligatorie." şi ale art. 16 alin. (2), conform cărora „Nimeni nu este mai presus de lege."
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
I) din Constituţie, al art. 1, art. 3, art. 10 şi art.
27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea şi constată că Hotărârea Plenului
Senatului nr. 31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi
ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii este
neconstituţională.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Senatului şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data
de 25 ianuarie 2011 şi la ea au participat: Augustin Zegrean, preşedinte,
Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc,
Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecători.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman