DECIZIE Nr. 53 din 28 ianuarie 2005
asupra cererilor de solutionare a conflictului juridic de natura
constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Parlament, formulate de
presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 144 din 17 februarie 2005
In temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie si al art. 34 din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
presedintele Camerei Deputatilor, la data de 8 ianuarie 2005, a sesizat Curtea
Constitutionala cu cererea de solutionare a conflictului juridic de natura
constitutionala creat de Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, intre
aceasta autoritate publica si Parlament, cerere care a fost inregistrata sub
nr. 96 din 8 ianuarie 2005 si care constituie obiectul Dosarului nr. 11E/2005.
Se sustine, in cerere, ca a aparut un conflict juridic de natura
constitutionala intre Presedintele Romaniei, pe de o parte, si Parlament,
Camera Deputatilor si Senat, pe de alta parte, "urmare a comportamentului
contrar Constitutiei al Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu". Se
apreciaza ca prin sintagma "conflicte juridice de natura constitutionala",
cuprinsa in art. 146 lit. e) din Constitutie, se are in vedere
"indeplinirea atributiilor specifice fiecarei puteri", prevazute de
Legea fundamentala, care este un act juridic. Statutul juridic al autoritatilor
publice este de natura constitutionala, iar incalcarea acestui statut
"reprezinta tocmai temeiul cererilor prevazute de art. 146 lit. e) din
Constitutie".
In opinia autorului cererii, conflictul a fost creat prin afirmatiile
facute de Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, in interviul acordat
ziarului "Adevarul", publicat in nr. 4.513 din 6 ianuarie 2005, sub
titlul "Sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scapa de o
solutie imorala care se numeste PUR". Aceste afirmatii referitoare la
Parlament si la partide parlamentare depasesc atributiile constitutionale ale
Presedintelui Romaniei, sugerand si conduite contrare Constitutiei. Astfel,
Partidul Umanist Roman, partid parlamentar care participa la guvernare, a fost
calificat "drept o solutie imorala", conducerea Partidului Social-Democrat
a fost caracterizata ca avand "limite in intelegerea viitorului
Romaniei" si ca fiind un mecanism prin care "s-a ridicat sistemul de
guvernare de tip mafiot la rang de politica de stat", iar pentru alte
partide parlamentare s-a sugerat necesitatea fuziunii precizandu-se si actiuni
concrete, in acest sens, la viitoarele congrese.
Pe linia ingerintei in atributiile Parlamentului, Presedintele Romaniei a
solicitat, in acelasi interviu, o ancheta parlamentara asupra modului in care
s-au desfasurat alegerile generale din noiembrie 2004, precum si declansarea
procedurii parlamentare pentru schimbarea celor doi presedinti ai Camerelor,
sustinand, totodata, necesitatea alegerilor parlamentare anticipate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca "Aceste declaratii prin
care se solicita o anumita conduita si un anumit vot pentru grupurile
parlamentare si pentru partide, subiecte de drept public, sunt contrare, in
esenta, urmatoarelor texte constitutionale: art. 1 alin. (4), art. 8, art. 61,
art. 64, art. 89", iar Presedintele Romaniei, prin aceasta conduita, a
incalcat art. 80 alin. (2) si art. 82 alin. (2) din Constitutie.
O asemenea conduita a Presedintelui Romaniei genereaza stari conflictuale
in interiorul autoritatilor publice si intre acestea, fiind contrara spiritului
Constitutiei. Indemnul Presedintelui de a se provoca alegeri anticipate
contravine art. 80 alin. (2) si art. 82 alin. (2) din Constitutie.
"Alegerile anticipate, potrivit art. 89 din Constitutie, nu sunt de conceput
decat ca urmare a dizolvarii Parlamentului, iar dizolvarea Parlamentului nu se
poate face decat in urma unei crize guvernamentale repetate si prelungite peste
un termen de 60 de zile".
In temeiul aceluiasi art. 146 lit. e), presedintele Senatului, la data de
10 ianuarie 2005, a sesizat, de asemenea, Curtea cu o cerere de solutionare a
conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice,
care a fost inregistrata sub nr. 122 din aceeasi data. Prin aceasta cerere se
invoca aceleasi motive ca si in cererea presedintelui Camerei Deputatilor. In
plus, presedintele Senatului a solicitat Curtii Constitutionale sa pronunte o
"decizie prin care sa se retina atentia Presedintelui Romaniei asupra
comportamentului sau neconstitutional, obligandu-l sa-si ceara scuze publice
presedintilor celor doua Camere si tuturor structurilor parlamentare care au
fost vizate prin comportamentul sau neconstitutional".
Aceasta cerere formeaza obiectul Dosarului nr. 20E/2005.
Avand in vedere ca cererile formulate de presedintele Camerei Deputatilor
si de presedintele Senatului au acelasi obiect, intrucat in ambele cereri se
solicita solutionarea conflictului dintre Presedintele Romaniei si Camerele
Parlamentului, conflict creat prin aceleasi declaratii ale Presedintelui
Romaniei, Curtea Constitutionala, prin Incheierea din 26 ianuarie 2005, a
dispus conexarea celor doua cauze.
In conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cererile au fost
comunicate Presedintelui Romaniei, precum si presedintilor celor doua Camere
ale Parlamentului, pentru a prezenta punctele lor de vedere asupra continutului
conflictului de natura constitutionala si a eventualelor cai de solutionare a
acestuia.
Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a comunicat punctul sau de
vedere cu adresele nr. CA/364 si nr. CA/365 din 18 ianuarie 2005, inregistrate
la Curtea Constitutionala sub nr. 342 si 341 din 18 ianuarie 2005, prin care
solicita Curtii Constitutionale respingerea, ca inadmisibile, a cererilor
formulate de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului,
intrucat in cauza nu este vorba de existenta unui conflict intre autoritati
publice, chiar daca s-ar retine existenta unui anumit conflict, acesta este de
natura politica, iar nu juridica de ordin constitutional, asupra unor texte
legale cu privire la atributiile autoritatilor implicate (conflicte pozitive
sau negative de competenta).
In sustinerea acestui punct de vedere se arata ca titlul III din
Constitutie defineste ce se intelege prin autoritati publice si care sunt
acestea, partidele politice, parlamentare sau neparlamentare nefiind cuprinse
in aceasta categorie de institutii. Asadar, intre partidele politice si o autoritate
publica nu poate exista un conflict juridic de natura constitutionala care sa
atraga competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.
In legatura cu intelesul sintagmei "conflict juridic de natura
constitutionala", invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 148 din 16
aprilie 2003 privind constitutionalitatea propunerii legislative de revizuire a
Constitutiei, in care s-a retinut ca prin solutionarea conflictelor existente
intre diferite autoritati publice se urmareste inlaturarea unor posibile
blocaje institutionale, iar nu solutionarea unor divergente de ordin politic.
Conflicte pot exista intre doua sau mai multe autoritati constitutionale cu
privire la continutul ori intinderea atributiilor lor, respectiv conflicte
pozitive sau negative de competenta. In cauza, afirmatiile imputate
Presedintelui Romaniei nu sunt acte, actiuni sau omisiuni, ci simple declaratii
cu caracter exclusiv politic; or, potrivit prevederilor constitutionale ale
art. 84 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 72 alin. (1), Presedintelui
Romaniei ii este garantata expres libertatea de exprimare politica, el neputand
fi tras la raspundere juridica "pentru opiniile politice exprimate in
exercitarea mandatului". Aceasta concluzie rezulta si din Avizul
consultativ nr. 1 din 5 iulie 1994 al Curtii Constitutionale, referitor la
propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Ion Iliescu. De asemenea,
prin Decizia nr. 339 din 17 septembrie 2004, Curtea Constitutionala a statuat
ca obligatia constitutionala de nepartizanat politic al Presedintelui Romaniei
nu este absoluta. Prin acea decizie s-a constatat ca prevederile art. 5 alin.
(7) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului
sunt constitutionale, asa incat Presedintele in functie al Romaniei poate
candida in alegerile parlamentare pe lista unui partid politic si, implicit,
poate lua parte la campania electorala a acelui partid, iar problema modului in
care isi exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre
stat si societate tine de masura in care Presedintele isi indeplineste
obligatiile, de etica exercitarii mandatului prezidential, care, atunci cand
este incalcat grav, atrage raspunderea constitutionala a titularului
mandatului.
In ceea ce priveste afirmatia referitoare la eventualitatea alegerilor
anticipate se arata ca, prin cererile formulate, se omit precizarile facute de
Presedintele Traian Basescu in acelasi interviu, in sensul ca aceasta
eventualitate este privita ca mijloc de rezolvare a unei eventuale crize politice
in care Guvernul nu si-ar putea infaptui programul de guvernare acceptat de
Parlament, criza care nu exista in prezent. Se precizeaza ca o asemenea
declaratie politica, precum si posibilitatea intoarcerii la electorat pentru
exercitarea directa de catre natiune a suveranitatii al carei titular este, nu
sunt neconstitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului au comunicat punctele lor
de vedere cu Adresa nr. 10 din 20 ianuarie 2005, inregistrata la Curtea
Constitutionala cu nr. 384 din 20 ianuarie 2005, prin care se apreciaza ca
cererile privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala
dintre Presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei sunt intemeiate, iar
Curtea Constitutionala este indreptatita sa adopte o decizie prin care sa-l
avertizeze public pe Presedintele Romaniei asupra conduitei sale
neconstitutionale si sa-l atentioneze asupra pericolului la care se expune daca
un asemenea comportament se va manifesta si in viitor.
In motivarea acestui punct de vedere se reitereaza argumentele cuprinse in
actele de sesizare, referitoare la existenta unui conflict juridic de natura
constitutionala intre Camerele Parlamentului si institutia Presedintelui
Romaniei, provocat de conduita contrara Constitutiei a domnului Presedinte
Traian Basescu.
Se mai arata ca declaratiile publice ale Presedintelui Romaniei excedeaza
sarcinilor si atributiilor prevazute de Constitutie pentru institutia
Presedintelui Romaniei, care in relatia cu Parlamentul are doar dreptul de a
adresa mesaje privind principalele probleme politice ale natiunii. Anumite
afirmatii, solicitari si conduite contrare Constitutiei nu sunt pareri
personale, ca simplu cetatean, deoarece, cat timp detine functia de Presedinte
al Romaniei, orice declaratie reprezinta pozitia acestei autoritati publice -
institutia Presedintelui Romaniei, cu toate implicatiile constitutionale si
legale asupra titularului functiei. Art. 84 alin. (2), coroborat cu art. 72
alin. (1) din Constitutie, prevad ca Presedintele Romaniei nu poate fi tras la
raspundere pentru "opiniile politice exprimate in exercitarea
mandatului", adica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea
atributiilor sale; or, in speta, Presedintele Romaniei nu a exprimat astfel de
opinii, ci, mai mult, a solicitat grupurilor parlamentare o conduita contrara
Constitutiei, care nu-i recunoaste dreptul de a se amesteca in problemele
interne ale Parlamentului.
In concluzie, se arata ca "solutionarea conflictului juridic de natura
constitutionala impune ca dispozitivul deciziei Curtii Constitutionale sa fie
conceput si redactat, in ipoteza admiterii cererii, de asa natura incat starea
conflictuala sa inceteze si sa nu mai poata fi reiterata, iar daca partea care
a fost sanctionata va recidiva, sa existe parghii constitutionale si legale de
contracarare, prin aplicarea unei sanctiuni mai grave". Din filozofia
Constitutiei, revizuita, rezulta ca "raspunderea
administrativ-disciplinara" a Presedintelui Romaniei s-a nuantat in sensul
ca, pana la declansarea procedurii de suspendare prevazute de art. 95 din
aceasta, Curtea Constitutionala poate pronunta, in temeiul prevederilor
constitutionale ale art. 146 lit. e), o decizie de atentionare publica la
adresa Presedintelui.
Dezbaterile cererilor de solutionare a conflictului juridic de natura
constitutionala au avut loc la data de 25 ianuarie 2005 si s-au desfasurat
potrivit prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu citarea partilor si
ascultarea concluziilor reprezentantilor acestora, fiind consemnate in
incheierea de la acea data.
Curtea, avand nevoie de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea la
data de 28 ianuarie 2005.
CURTEA,
examinand cererile de solutionare a conflictului juridic de natura
constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Camerele Parlamentului,
continutul interviului publicat in ziarul "Adevarul" nr. 4.513 din 6
ianuarie 2005, punctul de vedere al Presedintelui Romaniei, al presedintelui
Camerei Deputatilor, precum si cel al presedintelui Senatului, rapoartele
intocmite de judecatorii-raportori, sustinerile reprezentantilor autoritatilor
publice aflate in conflict, avand in vedere dispozitiile Constitutiei, precum
si cele ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, retine urmatoarele:
Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor
art. 146 lit. e) din Constitutie, precum si celor ale art. 1, 10, 34 si 35 din
Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra cererilor privind conflictul juridic
de natura constitutionala dintre autoritatile publice.
Potrivit prevederilor art. 146 lit. e) din Constitutie, Curtea
Constitutionala "solutioneaza conflictele juridice de natura
constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei,
a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a
presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii".
In cererile de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala
dintre Presedintele Romaniei si Parlamentul Romaniei, formulate de presedintele
Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, se afirma, in esenta, ca
acest conflict a aparut ca "urmare a comportamentului contrar Constitutiei
al Presedintelui Romaniei". Autorii cererilor considera ca sintagma
"conflicte juridice de natura constitutionala" are in vedere
indeplinirea atributiilor specifice fiecarei autoritati publice, care au
"un statut juridic de natura constitutionala", iar incalcarea acestui
statut juridic "reprezinta tocmai temeiul cererilor prevazute de art. 146
lit. e) din Constitutie". De aceea, se considera ca este competenta Curtea
Constitutionala sa solutioneze conflictul care apare ca urmare a conduitei,
concretizata si intr-o declaratie publica, daca prin aceasta se incalca
principiile constitutionale de functionare a autoritatilor publice. Astfel,
Presedintele Romaniei, in interviul publicat in ziarul "Adevarul",
"in ceea ce priveste Parlamentul, inclusiv partidele cu prezenta parlamentara",
a facut afirmatii care depasesc atributiile sale constitutionale.
Autorii cererilor sustin, de asemenea, ca solicitarea unei anumite conduite
si a unui anumit vot din partea grupurilor parlamentare si a partidelor,
subiecte de drept public, este contrara prevederilor art. 1 alin. (4), art. 8,
61, 64, 89, art. 80 alin. (2) si ale art. 82 alin. (2) din Constitutie.
Se mai sustine ca afirmatiile si indemnurile Presedintelui Romaniei
reprezinta ingerinte inadmisibile in activitatea si functionarea Parlamentului.
Comportamentul Presedintelui Romaniei prin care se creeaza stari conflictuale
in interiorul autoritatilor publice, intre autoritatile publice, precum si
indemnul sau de a se ajunge la alegeri anticipate sunt contrare literei si
spiritului Constitutiei.
Dispozitiile constitutionale pretins incalcate prin afirmatiile
Presedintelui Romaniei sunt urmatoarele:
- Art. 1 alin. (4): "Statul se organizeaza potrivit principiului
separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca
- in cadrul democratiei constitutionale.";
- Art. 8: "(1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si
o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in
conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice
a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala,
ordinea de drept si principiile democratiei.";
- Art. 61: "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.";
- Art. 64: "(1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se
stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt
prevazute in bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei
Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei
sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea
mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare,
potrivit regulamentului fiecarei Camere.
(4) Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui
comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui
comisii comune.
(5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit
configuratiei politice a fiecarei Camere.";
- Art. 80 alin. (2): "Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea
Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop,
Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si
intre stat si societate.";
- Art. 82 alin. (2): "Candidatul a carui alegere a fost validata
depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul
juramant: <<Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru
propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si
legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale
cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala
a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!>>.";
- Art. 84 alin. (1): "In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu
poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie
publica sau privata."
- Art. 89: "(1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a
liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve
Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea
Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa
respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.
(2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului
Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de
asediu sau de urgenta."
Tinand seama de motivele invocate in cererile ce i-au fost adresate, Curtea
Constitutionala retine ca, pentru solutionarea acestora, este esential sa
stabileasca intelesul exact al sintagmei "conflict juridic de natura
constitutionala intre autoritati publice", prevazuta de textul
constitutional.
Analizand natura autoritatilor publice care sunt susceptibile de a fi parti
implicate in conflict, Curtea observa ca acestea sunt numai cele prevazute in
titlul III al Constitutiei. In categoria acestor autoritati nu se incadreaza partidele
politice, persoane juridice de drept public care, potrivit prevederilor art. 8
alin. (2) din Constitutie, "[...] contribuie la definirea si la exprimarea
vointei politice a cetatenilor [...]". Asadar, partidele politice nu sunt
autoritati publice. De asemenea, nici grupurile parlamentare nu sunt autoritati
publice, ele sunt structuri ale Camerelor Parlamentului.
Fata de acestea, Curtea retine ca un eventual conflict intre un partid
politic sau un grup parlamentar si o autoritate publica nu intra in categoria
conflictelor a caror solutionare este data in competenta Curtii Constitutionale
de art. 146 lit. e) din Constitutie.
Conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritati publice
presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi
aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin
altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in
declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in
obligatiile lor. Or, un asemenea conflict juridic de natura constitutionala nu
a fost creat prin declaratiile examinate, care nu au produs nici un efect
juridic.
Curtea constata ca opiniile, judecatile de valoare sau afirmatiile
titularului unui mandat de demnitate publica - asa cum este Presedintele
Romaniei, autoritate publica unipersonala, ori cum este conducatorul unei
autoritati publice - referitoare la alte autoritati publice nu constituie prin
ele insele conflicte juridice intre autoritati publice. Parerile sau
propunerile privind modul cum actioneaza ori ar trebui sa actioneze o anumita
autoritate publica sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu
declanseaza blocaje institutionale, daca nu sunt urmate de actiuni sau
inactiuni de natura sa impiedice indeplinirea atributiilor constitutionale ale
acelor autoritati publice. Asemenea pareri ori propuneri raman in cadrul
limitelor libertatii de exprimare a opiniilor politice, cu ingradirile
prevazute de art. 30 alin. (6) si (7) din Constitutie.
De asemenea, orice candidat la functia de Presedinte al Romaniei propune
electoratului o doctrina politica, un program pentru a carui realizare va
actiona, in cazul in care va fi ales, pe perioada mandatului sau. Art. 84 alin.
(1) din Constitutie prevede ca, "In timpul mandatului, Presedintele
Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta
functie publica sau privata". Aceste interdictii nu exclud insa
posibilitatea exprimarii, in continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor
si a scopurilor prezentate in programul sau electoral ori sa militeze si sa
actioneze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor
constitutionale.
Functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si
societate, prevazuta de art. 80 alin. (2) teza a doua din Constitutie, impune
impartialitate din partea Presedintelui Romaniei, dar nu exclude posibilitatea
exprimarii opiniei sale privind modul optim de solutionare a divergentelor
aparute.
Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat si pentru Presedintele
Romaniei de art. 84 alin. (2), care prevede pentru seful statului aceeasi
imunitate ca si pentru deputati si senatori, art. 72 alin. (1) din Constitutie
aplicandu-se in mod corespunzator.
Curtea Constitutionala retine ca, potrivit prevederilor art. 1 alin. (4)
din Legea fundamentala, in structura organica a statului roman, autoritatile
publice sunt organizate potrivit "principiului separatiei si echilibrului
puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca". Tocmai de aceea
legiuitorul constituant prevede dreptul Presedintelui Romaniei de a critica
legile adoptate de Parlament si de a actiona impotriva lor. Astfel: potrivit
art. 77 alin. (2), "Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului,
o singura data, reexaminarea legii", iar art. 146 lit. a) prevede dreptul
Presedintelui de a sesiza Curtea Constitutionala pentru exercitarea controlului
a priori asupra constitutionalitatii legilor adoptate de Parlament inainte de
promulgare. Aceste atributii ale Presedintelui Romaniei au semnificatia unei
contraponderi fata de puterea legislativa, pentru realizarea echilibrului
puterilor in statul de drept, consacrat prin dispozitiile art. 1 alin. (3) din
Constitutie. Aceeasi semnificatie o are si dreptul Presedintelui Romaniei de a
cere Curtii Constitutionale solutionarea conflictelor juridice de natura
constitutionala dintre autoritatile publice, conform art. 146 lit. e) din
Constitutie, deoarece acest drept se exercita in conditiile exprimarii
punctului de vedere asupra posibilelor cai de solutionare a conflictului,
implicit asupra temeiniciei sau netemeiniciei atitudinii ori a sustinerilor
autoritatilor publice implicate in conflict.
Fata de toate cele de mai sus, Curtea Constitutionala constata ca
declaratiile Presedintelui Romaniei au caracterul unor opinii politice,
exprimate in temeiul art. 84 alin. (2) coroborat cu art. 72 alin. (1) din
Constitutie, care nu au dat nastere unui conflict juridic de natura
constitutionala intre autoritatile publice - Presedintele Romaniei si cele doua
Camere ale Parlamentului Romaniei -, in intelesul prevederilor art. 146 lit. e)
din Constitutie.
Totusi Curtea retine ca si declaratiile publice ale reprezentantilor
diferitelor autoritati publice, in raport cu contextul in care sunt facute si
cu continutul lor concret, pot crea stari de confuzie, de incertitudine ori
tensiuni, care ulterior ar putea degenera in conflicte intre autoritati
publice, chiar de natura juridica. Curtea Constitutionala are insa competenta
de a interveni numai in situatiile in care s-a creat efectiv un conflict
juridic de natura constitutionala intre doua sau mai multe autoritati publice.
Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile
art. 1 alin. (1) si (4), art. 8, 61, 64, art. 80 alin. (2), art. 82 alin. (2),
art. 89 si ale art. 146 lit. e) din Constitutie, precum si prevederile art. 11
alin. (1) lit. A.e), art. 34 si ale art. 35 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Constata ca declaratiile Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu,
publicate in ziarul "Adevarul" nr. 4.513 din 6 ianuarie 2005, nu au
dat nastere unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile
publice - Presedintele Romaniei si cele doua Camere ale Parlamentului Romaniei
-, in intelesul prevederilor art. 146 lit. e) din Constitutie.
Definitiva.
Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintelui Camerei
Deputatilor si presedintelui Senatului si se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 28 ianuarie 2005 si la aceasta au
participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Constantin
Doldur, Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion Predescu si Serban
Viorel Stanoiu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim magistrat asistent,
Claudia Miu