DECIZIE Nr.
526 din 9 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 115 din Codul penal
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 338 din 21 mai 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 115 din Codul penal, excepţie
ridicată de Alexandru Hera şi Cristian Sorin Tudor în Dosarul nr. 7.216/4/2005
al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege
criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 7 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 7.216/4/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilorart.
115 din Codul penal, excepţie ridicată de Alexandru Hera şi Cristian Sorin
Tudor.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că în Constituţie nu există niciun text prin
care să se prevadă expres îngrădirea exerciţiului dreptului la muncă şi, prin
aceasta, şi a profesiei. Când legiuitorul constituţional a urmărit să introducă
limite sau restrângeri ale vreunui drept, a reglementat aceste chestiuni
printr-o normă de trimitere, or în art. 41 sau 42 din Constituţie nu se face
nicio menţiune prin care să se stabilească faptul că prin lege specială dreptul
la muncă sau exercitarea unei profesii pot fi interzise.
Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece măsura de siguranţă prevăzută de art. 115 din Codul penal reprezintă o
sancţiune de drept penal menită să lărgească gama de sancţiuni necesare
prevenirii fenomenului infracţional.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate şi
este în concordanţă cu art. 53 din Legea fundamentală, privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 115 din Codul penal - Interzicerea unei funcţii sau
profesii, având următorul cuprins: „(1) Când făptuitorul a săvârşit
fapta datorită incapacităţii, nepregătirii sau altor cauze care îl fac
impropriu pentru ocuparea unei anumite funcţii, ori pentru exercitarea unei
profesii, meserii sau altei ocupaţii, se poate lua măsura interzicerii de a
ocupa acea funcţie sau de a exercita acea profesie, meserie ori ocupaţie.
(2) Această măsură poate fi revocată la cerere, după
trecerea unui termen de cel puţin un an, dacă se constată că temeiurile care au
impus luarea ei au încetat. O nouă cerere nu se poate face decât după trecerea
unui termen de cel puţin un an de la data respingerii cererii anterioare."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 41 alin. (1) potrivit cărora dreptul la muncă nu
poate fi îngrădit.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi
respinsă.
Astfel, măsura de siguranţă reglementată de
dispoziţiile art. 115 din Codul penal a fost instituită de legiuitor în scopul
adaptării pedepsei la nevoile de apărare socială, în raport de gradul de
periculozitate a infractorului şi circumstanţele specifice în care acesta a
săvârşit fapta incriminată (datorită incapacităţii, nepregătirii sau altor
cauze care îl fac impropriu pentru ocuparea unei anumite funcţii ori pentru
exercitarea unei profesii, meserii sau altei ocupaţii). Interzicerea unei
funcţii sau profesii în cazurile strict circumstanţiate de legiuitor este, de
altfel, în deplină concordanţă cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală,
privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi,
respectiv este prevăzută prin lege, în vederea apărării drepturilor cetăţenilor,
se aplică în mod nediscriminatoriu, este proporţională cu situaţia care a
determinat-o. In plus, este vorba de o măsură cu caracter temporar, putând fi
revocată la cerere, după trecerea unui termen de cel puţin un an, dacă se
constată că temeiurile care au impus luarea ei au încetat.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 115 din Codul penal, excepţie ridicată de Alexandru Hera şi
Cristian Sorin Tudor în Dosarul nr. 7.216/4/2005 al Tribunalului Bucureşti -
Secţia I penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta