DECIZIE Nr.
524 din 13 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind
acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile
proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina
de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii
Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la
Paris la 10 februarie 1947
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 513 din 8 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de
despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a
acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi
Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace
între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie
1947, excepţie ridicată de Rodica Gabriela Grumeza şi Mihai I. Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă
personal Rodica Gabriela Grumeza, lipsind celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Partea prezentă solicită admiterea excepţiei, arătând
că art. 8 al legii criticate este neconstituţional, întrucât nu prevede ce se
întâmplă în cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la
înregistrarea cererilor, Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003
nu a emis nicio hotărâre. Depune concluzii scrise, însoţite de patru anexe.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele :
Prin Incheierea din 21 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 39.686/3/2006, Curtea de
Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor
Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor
români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase
în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război
şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate,
semnat la Paris la
10 februarie 1947, excepţie ridicată de Rodica
Gabriela Grumeza şi Mihai I. Grumeza.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile Legii nr. 290/2003, în
integralitatea ei, contravin art. 73 alin. (3) lit. m) coroborat cu art. 44 şi
76 din Constituţie, cu motivarea că, potrivit acestei legi, s-a recunoscut unei
categorii de cetăţeni ce îndeplinesc condiţiile legale un drept la despăgubiri
sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate în aceste
teritorii şi de care au fost deposedaţi. Astfel, dreptul creat persoanelor
avute în vedere de lege este expresia dreptului garantat de art. 44 din Legea
fundamentală, care nu poate face decât obiectul unei legi organice. Or, susţine
autorul excepţiei, din cuprinsul acestei legi rezultă că parlamentul a
adoptat-o ca o lege ordinară, şi nu ca o lege organică.
Separat de criticile de neconstituţionalitate vizând
legea în integralitatea ei, autorii excepţiei critică art. 8 al legii,
susţinând că acest text contravine art. 21 şi 52 din Constituţie, întrucât
„redactarea imprecisă a acestuia îi pune pe judecători în situaţia să adauge la
lege, prin stabilirea cazurilor, condiţiilor şi părţilor faţă de care este
admisibilă formularea cererilor în justiţie pentru apărarea creanţelor izvorând
din Legea nr. 290/2003". In opinia autorilor excepţiei, această redactare
imprecisă a textului rezultă din faptul „că nu precizează ce se întâmplă în
cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor,
Comisia judeţeană nu a emis nicio hotărâre".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal consideră
excepţia neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în ce priveşte
critica privind încălcarea art. 21 şi 52 din Constituţie, arată că dispoziţiile
de lege criticate nu îngrădesc exerciţiul dreptului privind accesul liber la
justiţie şi nici dreptul părţilor la un proces echitabil, deoarece, potrivit
art. 8 alin. (5) din Legea nr. 290/2003, hotărârile Autorităţii Naţionale
pentru Restituirea Proprietăţilor sunt supuse controlului judecătoresc. Se mai
arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin nici art. 44 coroborat cu
art. 73 alin. (1) şi (3) lit. m) şi art. 76 din Legea fundamentală, legiuitorul
fiind competent potrivit normelor constituţionale să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului
de proprietate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate
raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Examinând actele din dosarul instanţei de judecată,
Curtea reţine că excepţia a fost ridicată într-un recurs formulat în cadrul
unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect obligarea Comisiei
municipiului Bucureşti de aplicare a Legii nr. 290/2003 de a soluţiona cererea de
acordare a despăgubirilor sau compensaţiilor prevăzute de această lege. Astfel
că, deşi Curtea a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii
nr. 290/2003 în integralitatea ei, în realitate textul de lege care are
legătură cu cauza aflată pe rolul instanţei de judecată este cel al art. 8 din
această lege.
Aşadar, Curtea va exercita controlul de
constituţionalitate asupra prevederilor art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind
acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile
proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina
de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării
Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la
Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 505 din 14 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
„Art. 8. - (1) In vederea soluţionării cererilor depuse de persoanele
îndreptăţite, comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
constituite în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998, republicată, se vor
completa pentru aceste cazuri, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, cu câte un reprezentant şi al celorlalte ministere cu atribuţii
în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secţiei Cadrilater a Asociaţiei
Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participă la
soluţionarea cererilor depuse de persoanele îndreptăţite, potrivit prezentei
legi.
(2) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 primesc, verifică şi rezolvă
cererile de atribuire în natură ori pentru acordare de despăgubiri sau
compensaţii, după caz. Hotărârile privind recunoaşterea drepturilor, acordarea
despăgubirilor sau/şi a compensaţiilor se dau în termen de cel mult 6 luni de
la înregistrarea cererilor. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor
membrilor comisiei şi se comunică Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor
- Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, precum şi solicitantului.
(21)
Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii
nr. 290/2003 au obligaţia de a convoca petenţii sau alte persoane, în vederea
lămuririi unor situaţii în care există neclarităţi privind calitatea
succesorală a petentului, dovada refugiului sau a proprietăţii asupra bunurilor
pentru care se cer despăgubiri ori compensaţii.
(22)
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor- Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate solicita acte şi relaţii privind aspectele înfăţişate în
contestaţii atât petenţilor, cât şi oricărei instituţii publice.
(3) In termen de 15 zile de la comunicare,
solicitantul nemulţumit de hotărârea comisiei judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face
contestaţie la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.
(4) In termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea
Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza
contestaţiile şi le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a
vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care
coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.
Hotărârea se comunică comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi solicitanţilor.
(5) Hotărârile Autorităţii Naţionale pentru
Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului
judecătoresc, putând fi atacate în condiţiile Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
(6) Hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse
căilor de atac prevăzute de lege.
(7) In vederea soluţionării cererilor, comisiile
prevăzute la art. 5 pot solicita din oficiu, cu respectarea legii, acte şi
informaţii oricăror instituţii publice din ţară sau din străinătate."
Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate
sunt cele ale art. 21 referitor la liberul acces la justiţie şi art. 52
referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că, în realitate, criticile formulate privesc redactarea prevederilor
de lege criticate. Astfel, se apreciază de către autorii excepţiei că
legiuitorul nu a prevăzut ce se întâmplă în cazul în care comisiile judeţene şi
ale municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 depăşesc
termenul de 6 luni de la data înregistrării cererii pentru acordarea de
despăgubiri sau compensaţii.
Aşadar, pretinsa neconstituţionalitate a textului de
lege criticat este determinată exclusiv de o lacună legislativă. Or, în temeiul
art. 61 din Constituţie, „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice
constituie atribuţii exclusive ale acestuia.
Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit
căruia aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu
privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
supuse controlului", excepţia de neconstituţionalitate vizând
prevederile art. 8 din Legea nr. 290/2003, astfel cum a fost formulată, este
inadmisibilă.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art.8 din Legea nr. 290/2003 privind
acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile
proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina
de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării
Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la
Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Rodica Gabriela Grumeza şi
Mihai I.Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti -
Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu