Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.511 din 19.04.2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 651 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 473 din 06 iulie 2011



SmartCity1

Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 651 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Sergiu Leon Rus în Dosarul nr. 3.214/1/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.214/1/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 651 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sergiu Leon Rus într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de acesta împotriva Hotărârii nr. 207 din 5 februarie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a respins ca neîntemeiată contestaţia împotriva Hotărârii nr. 563 din 23 decembrie 2008 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărâre prin care s-a dispus suspendarea sa din funcţie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, dând posibilitatea de suspendare din funcţie a magistraţilor, fiind astfel afectat dreptul la muncă al acestora. Prin urmare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006, care a introdus prevederile de lege criticate, este neconstituţională, deoarece afectează un drept fundamental.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În cazul suspendării din funcţie, dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, referitoare la plata drepturilor de asigurări sociale de sănătate în perioada suspendării judecătorului sau procurorului, se aplică în mod corespunzător.De asemenea, arată că suspendarea din funcţie a judecătorului sau procurorului nu este o măsură de natură penală, or, dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţie privesc libertatea individuală a persoanei, sub aspectul reţinerii, arestării şi soluţionării procesului penal până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, arată că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 a fost emisă în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, iar urgenţa reglementării este motivată în cuprinsul acesteia. Totodată, arată că ordonanţa criticată a fost aprobată prin Legea nr. 77/2009.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 651 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006.Prevederile art. 651 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 au fost abrogate prin articolul unic din Legea nr. 77/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor şi pentru prorogarea unor termene, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009.Astfel, textele de lege criticate au, în prezent, următorul cuprins:Art. 651: „(1) Abrogat(2) În cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanţa competentă.(3) Dispoziţiile art. 63 alin. (2) şi ale art. 64 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.“Dispoziţiile art. 63 alin. (2) şi ale art. 64 alin. (3), la care textul criticat face trimitere, au următorul conţinut: Art. 63 alin. (2): „Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă.“ Art. 64 alin. (3): „În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, ale art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi ale art. 124 alin. (3) potrivit cărora „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.“ Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: Potrivit textului de lege criticat, în cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanţa competentă. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (11), Curtea constată că aceste norme constituţionale consacră principiul prezumţiei de nevinovăţie, potrivit căruia, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Or, în cazul textului de lege criticat, ipoteza dată este cea a unei acţiuni disciplinare, iar nu a unui proces penal, caz în care are incidenţă norma constituţională invocată. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, procedura disciplinară nu priveşte temeinicia unei acuzaţii în materie penală, ci reprezintă o contestaţie asupra unor drepturi sau obligaţii de natură civilă, care trebuie să se supună exigenţelor prevăzute de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, cu privire la câmpul de aplicare a dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunţată în Cauza Le Compte, Van Leuven et De Meyere contra Belgiei, a statuat că procedurile disciplinare intră sub incidenţa art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil de către o instanţă independentă şi imparţială. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, privind dreptul la muncă, Curtea constată că nici această susţinere nu poate fi primită, de vreme ce textul de lege criticat nu îngrădeşte posibilitatea exercitării dreptului la muncă şi nici a alegerii profesiei, a meseriei, a ocupaţiei sau a locului de muncă, ci stabileşte efectele hotărârii de eliberare din funcţie, în cazul în care se declară recurs împotriva acesteia, reglementarea cuprinsă de textul de lege criticat fiind pe deplin justificată, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanţa judecătorească. De altfel, garanţii ale exercitării dreptului la muncă sunt prevăzute în art. 63 alin. (2) şi art. 64 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora, dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă, iar pe perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă invocată, Curtea constată că, aşa cum s-a reţinut mai sus, prevederile de lege criticate, introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2006, nu afectează dreptul fundamental la muncă şi, prin urmare, pretinsa încălcare a art. 115 alin. (6) din Constituţie nu poate fi primită. În final, referitor la dispoziţiile art. 124 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii“, Curtea constată că susţinerile referitoare la încălcarea acestor norme fundamentale sunt vădit neîntemeiate, deoarece, pe de o parte, nu se poate susţine că reglementarea prin lege a unei proceduri disciplinare a judecătorilor şi a suspendării din funcţie a acestora în cazul în care există o hotărâre de eliberare din funcţie a lor ar avea ca efect încălcarea principiului independenţei acestora, iar, pe de altă parte, aşa cum prevede şi textul constituţional de referinţă, judecătorii se supun numai legii. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 651 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Sergiu Leon Rus în Dosarul nr. 3.214/1/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 aprilie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, Augustin Zegrean Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 511/2011

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 511 din 2011
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
ANONIM a comentat Legea 406 2001
     Aceasta lege , este depasita ...nu mai santem in anii '90 cand un candidat la presedentie nu avea unde locui..in zilele noastre , alesii au chiar cate 6 case (unele aducandu-le venituri subtantiale din chirii ) asa ca se impune ca "alesii " nostri sa revada si sa aduca ceva modificari legii , un singur articol ar fi suficient..sa se faca mentiunea ca prevederile nu se aplica celor care detin deja mai mult de 2 spatii..este imoral ca unuia care are peste 2 imobile cu destinatie de locuit sa ii mai dam o vila sau palat si pe cele personale sa le inchirieze
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 511/2011
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu