Decizia Nr.510 din 15.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 6.368/62/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.106D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.107D/2011-1.127D/2011, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, invocată, din oficiu, de aceeaşi instanţă de judecată în dosarele nr. 6.510/62/2011, nr. 5.725/62/2011, nr. 10.041/62/2011, nr. 2.459/62/2011, nr. 2.577/62/2011, nr. 2.732/62/2011, nr. 8.625/62/2011, nr. 9.481/62/2011, nr. 9.482/62/2011, nr. 8.470/62/2011, nr. 8.477/62/2011, nr. 8.624/62/2011, nr. 6.621/62/2011, nr. 6.727/62/2011, nr. 6.728/62/2011, nr. 7.531/62/2011, nr. 7.532/62/2011, nr. 7.764/62/2011, nr. 7.897/62/2011, nr. 7.766/62/2011 şi nr. 7.765/62/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.140D/2011, în care aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate a fost invocată de către Georgeta Miess în Dosarul nr. 4.156/62/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării Dosarelor nr. 1.106D/2011-1.127D/2011 şi nr. 1.140D/2011.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.107D/2011-1.127D/2011 şi nr. 1.140D/2011 la Dosarul nr. 1.106D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă. În acest sens, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 223/2012 şi nr. 224/2012.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 8 septembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.368/62/2011, nr. 6.510/62/2011, nr. 5.725/62/2011, nr. 10.041/62/2011, nr. 2.459/62/2011, nr. 2.577/62/2011, nr. 2.732/62/2011, nr. 8.625/62/2011, nr. 9.481/62/2011, nr. 9.482/62/2011, nr. 8.470/62/2011, nr. 8.477/62/2011, nr. 8.624/62/2011, nr. 6.621/62/2011, nr. 6.727/62/2011, nr. 6.728/62/2011, nr. 7.531/62/2011, nr. 7.532/62/2011, nr. 7.764/62/2011, nr. 7.897/62/2011, nr. 7.766/62/2011 şi nr. 7.765/62/2011, Tribunalul Braşov - Secţia civilă, din oficiu, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010.Prin Încheierea din 29 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4.156/62/2011, Tribunalul Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Georgeta Miess.Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de reţinere din pensie a cotei de 5,5%, reprezentând contribuţia la asigurările sociale de sănătate.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că reglementarea criticată este neconstituţională, în sensul că aplicarea cotei în cuantum de 5,5% asupra întregului venit pentru persoanele care au venituri mai mari de 740 de lei este vădit discriminatorie. Aşa fiind, arată că textul de lege criticat prevede că un pensionar care are un venit egal sau apropiat sumei de 740 de lei, dar sub nivelul acesteia, este scutit de obligaţia de plată a contribuţiei de 5,5% pentru asigurări sociale, în timp ce un pensionar care realizează venituri mai mari de această sumă datorează contribuţie pentru asigurări sociale de 5,5% la întreaga sumă.Ca atare, apreciază că, pentru a se institui un echilibru şi a nu se crea o stare discriminatorie între pensionari, se impune ca această cotă de 5,5% să fie aplicată doar asupra venitului ce depăşeşte suma de 740 de lei, şi nu asupra întregului venit.Tribunalul Braşov - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.140D/2011, în sensul că textul de lege criticat este constituţional şi nu instituie privilegii sau discriminări între cetăţeni, deoarece valoarea contribuţiei diferă de la persoană la persoană, în raport cu cuantumul veniturilor realizate, dar această diferenţă este rezonabilă şi justificată de situaţia obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari faţă de cele care realizează venituri mai mici.De asemenea, instanţa apreciază că principiul constituţional al aşezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituţie, impune diferenţierea contribuţiei în funcţie de veniturile realizate, cota de contribuţie lunară a persoanei asigurate, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv, diferenţa valorică a contribuţiei fiind determinată de nivelul diferit al veniturilor. Referitor la invocarea încălcării art. 44 din Constituţie, arată că este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare din aceste regimuri (Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit).Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin art. I, pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, prevederi care au următorul conţinut:– Art. 259 alin. (2): „Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.“Autorii excepţiei apreciază că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, referitoare la interzicerea discriminării. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi norme din Constituţie şi cu motivări identice. În acest sens este Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, prin care Curtea a statuat că prevederile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei. Prin această decizie Curtea a reţinut că pensia contributivă intră în sfera de protecţie a dispoziţiilor constituţionale nu doar ale art. 47 alin. (2) din Constituţie, ci şi ale art. 44 din Constituţie şi celor ale art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar protecţia dreptului de proprietate nu poate fi invocată pentru a refuza îndeplinirea obligaţiei de ordin constituţional prevăzute de art. 56. De asemenea, Curtea a statuat că obligaţia de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă-parte din veniturile provenind din pensii nu poate fi considerată ca reprezentând, în sine, o încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la pensie ori la dreptul de proprietate. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Comisiei Europene a Drepturilor Omului, care, în Cauza Wasa Liv Omsesidigt, Forsakringsbolaget Valands Pensionsstiftelse şi un grup de aproximativ 15.000 de persoane contra Suediei, a reţinut că obligarea unui contribuabil la plata unui impozit sau a altei contribuţii nu ar putea fi contrară dreptului la respectarea bunurilor sale decât dacă cel interesat ar fi obligat la a suporta o sarcină insuportabilă. Referitor la criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile constituţionale şi internaţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării, Curtea a constatat că art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 instituie obligaţia persoanelor ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei de a contribui la fondul asigurărilor sociale de sănătate cu o cotă de 5,5% din aceste venituri, însă această obligaţie nu incumbă persoanelor care au o pensie mai mică de 740 de lei. Curtea a reţinut că acest text de lege a fost interpretat de către unele autorităţi în sensul că persoanele care, potrivit prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, sunt ţinute să contribuie datorează o contribuţie egală cu o cotă de 5,5% calculată asupra cuantumului întregii pensii. Prevederile de lege criticate se referă însă la „contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei“, reglementare ce are semnificaţia deducerii acestei sume de la obligaţia de contribuţie. Curtea a constatat că această modalitate de interpretare a prevederilor de lege criticate are ca efect crearea unei situaţii discriminatorii între persoanele care au o pensie mai mică decât suma amintită şi care nu sunt ţinute de obligaţia de a contribui şi cele care au o pensie al cărei cuantum depăşeşte această sumă, obligaţia de contribuţie a acestora nepurtând doar asupra sumei care depăşeşte suma legal dedusă, ci asupra cuantumului întregii pensii. De asemenea, Curtea a apreciat că s-ar crea discriminări între pensionari şi din perspectiva principiului contributivităţii, ca fundament al dreptului la pensie ocrotit de art. 47 alin. (2) din Constituţie, prin aceea că ar obliga persoanele care au contribuit mai mult la fondul asigurărilor de pensii la plata totodată a unei contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate, care, în practică, ar anula reflectarea acestui principiu în cuantumul pensiei obţinute, prin diminuarea acestuia până la pragul de 740 de lei. Or, dacă principiul egalităţii în drepturi presupune aplicarea unui tratament juridic egal pentru persoane aflate în situaţii comparabile, din perspectiva textului de lege analizat, acest principiu impune ca obligaţia de contribuţie la asigurările sociale de sănătate să fie astfel aşezată încât să reflecte, în mod egal, principiul contributivităţii. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel cum au fost modificate prin art. I, pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2010, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Braşov - Secţia civilă în dosarele nr. 6.368/62/2011, nr. 6.510/62/2011, nr. 5.725/62/2011, nr. 10.041/62/2011, nr. 2.459/62/2011, nr. 2.577/62/2011, nr. 2.732/62/2011, nr. 8.625/62/2011, nr. 9.481/62/2011, nr. 9.482/62/2011, nr. 8.470/62/2011, nr. 8.477/62/2011, nr. 8.624/62/2011, nr. 6.621/62/2011, nr. 6.727/62/2011, nr. 6.728/62/2011, nr. 7.531/62/2011, nr. 7.532/62/2011, nr. 7.764/62/2011, nr. 7.897/62/2011, nr. 7.766/62/2011 şi nr. 7.765/62/2011, precum şi de către Georgeta Miess în Dosarul nr. 4.156/62/2011 al aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora