DECIZIE   Nr. 501 din 29 mai 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 409 din 19 iunie 2007

Ion Predescu                              - preşedinte

Nicolae Cochinescu                   - judecător

Aspazia Cojocaru                      - judecător

Acsinte Gaspar                          - judecător

Kozsokar Gabor                        - judecător

Petre Ninosu                              - judecător

Şerban Viorel Stănoiu               - judecător

Tudorel Toader                          - judecător

Iuliana Nedelcu                         - procuror

Afrodita Laura Tutunaru           - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Ştefan Roman în Dosarul nr. 4.809/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 18 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 4.809/44/2006, Curtea de Apel Galaţi- Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Ştefan Roman în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale aflate în calea de atac a apelului.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece ar trebui ca, pe lângă persoanele extrădate, şi cele expulzate să beneficieze de posibilitatea rejudecarii la cerere.

Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece este de principiu că egalitatea în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. In speţă, situaţia persoanei extrădate nu este identică cu cea a persoanei expulzate, care se află ilegal pe teritoriul unei alte ţări sau a devenit indezirabilă şi, în virtutea unor acorduri bilaterale, este /eturnată în ţara de origine fără nicio altă formalitate. In schimb, persoana extrădată beneficiază de o anumită protecţie din partea statului pe teritoriul căruia se află, trimiterea ei în România fiind subordonată unor condiţii, unor garanţii, printre care şi aceea a posibilităţii rejudecarii cauzei, atunci când judecata a avut loc în lipsa persoanei extrădate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece instituţia rejudecarii prevăzută de dispoziţiile legale criticate trebuie făcută în contextul extrădării, şi nu independent de acesta, prin raportare doar la calitatea de persoană condamnată în lipsă, pentru că intervine exclusiv ca urmare a unei cereri de extrădare adresate statului pe teritoriul căruia persoana urmărită internaţional a fost localizată şi arestată în acest scop.

Aşa fiind, textul de lege pus în discuţie nu aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autor în sensul încălcării principiului egalităţii, întrucât extrădarea şi expulzarea sunt instituţii diferite, fundamentate pe situaţii juridice distincte, ceea ce justifică existenţa unui tratament juridic diferit şi determină ca drepturile persoanei expulzate să fie deosebite de cele ale persoanei extrădate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece situaţia persoanei extrădate nu este identică cu situaţia persoanei expulzate şi, prin urmare, nu poate fi reţinuta încălcarea art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004, care au următorul conţinut:

- Art. 72 alin. (2): „Dacă extrădatul a fost condamnat în lipsă, el va fi rejudecat, la cerere, cu respectarea drepturilor prevăzute la art. 34 alin. (1)."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 reglementează posibilitatea rejudecării la cerere a extrădatului. Or, situaţia juridică a persoanei extrădate nu este identică cu cea a persoanei expulzate, sens în care instituţia expulzării presupune dreptul statului de a interzice unui străin continuarea şederii pe teritoriul naţional, obligându-l să părăsească teritoriul statului în care îşi are reşedinţa. In acest sens, dreptul internaţional impune anumite condiţii de exercitare a dreptului statului de a expulza străinii. Astfel, de exemplu, art. 13 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, stabileşte că: „Un străin care se află în mod legal pe teritoriul unui stat parte la prezentul pact nu poate fi expulzat decât în executarea unei decizii luate în conformitate cu legea şi, dacă raţiuni imperioase de securitate naţională nu se opun, el trebuie sa aibă posibilitatea de a prezenta considerentele care pledează împotriva expulzării sale şi de a obţine reexaminarea cazului său de către o autoritate competenta ori de către una sau mai multe persoane special desemnate de această autoritate, fiind reprezentat în acest scop."

Prin urmare, nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia se aduce atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece acesta presupune că la situaţii juridice identice să se aplice acelaşi tratament şi nu implică eo ipso uniformitate indiferent de ipoteza normei juridice.

In realitate, în susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei solicită adoptarea unei noi soluţii legislative.

In acest caz, aşa cum Curtea Constituţională a reţinut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării". De asemenea, este de observat că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Ştefan Roman în Dosarul nr. 4.809/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2007.

PREŞEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru