DECIZIE Nr. 486 din 11 decembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 din
Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea si functionarea oficiilor
juridice si ale art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 43 din 19 ianuarie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 15 din Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea si functionarea
oficiilor juridice si ale art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si
exercitarea profesiei de avocat, republicata, exceptie ridicata de Alecu Petrea
in Dosarul nr. 1.362/C/2003 al Tribunalului Galati - Sectia civila.
La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, lipsa fiind cealalta parte,
fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Autorul exceptiei solicita admiterea acesteia, motivand ca art. 15 din
Decretul nr. 143/1955, care prevede obligatia pentru jurisconsulti de a-si
desfasura activitatea numai pe baza contractului de munca, este anacronic,
contravenind prevederilor Constitutiei privitoare la dreptul la munca in
conditiile economiei de piata, si ca art. 25 din Legea nr. 51/1995,
republicata, este de asemenea neconstitutional, deoarece interzice
consilierilor juridici, sub sanctiunea legii penale, acordarea de asistenta
juridica.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale,
respectiv Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999. Se arata ca dispozitia legala
supusa controlului de constitutionalitate se regaseste in art. 2 si 3 din Legea
nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie
2003, care abroga Decretul nr. 143/1955. Se arata, de asemenea, ca art. 10 lit.
a) din Legea nr. 514/2003 prevede expres incompatibilitatea profesiilor de
avocat si consilier juridic.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 16 septembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
1.362/C/2003, Tribunalul Galati - Sectia civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15
din Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea si functionarea oficiilor
juridice si ale art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, republicata. In fapt, astfel cum rezulta din dosarul
cauzei, prin Hotararea nr. 8 din 20 mai 2003, pronuntata de Arbitrajul Camerei
de Comert, Industrie si Agricultura Galati, s-a respins actiunea formulata de
Alecu Petrea, autorul exceptiei, in contradictoriu cu intimata Societatea
Comerciala "Metex" - S.A. din Galati, prin care el solicitase suma de
61.941.126 lei reprezentand contravaloarea prestatiei de reprezentare a
intimatei intr-un proces civil. Instanta de arbitraj a retinut ca autorul
exceptiei nu a reprezentat intimata in baza unui contract de munca, ci in baza
unei conventii civile, desi nu avea calitatea de avocat in sensul art. 20 si
art. 22 din Legea nr. 51/1995, republicata. Hotararea a fost atacata cu actiune
in anulare, in fata Sectiei civile a Tribunalului Galati, iar in cadrul acestei
actiuni contestatorul Alecu Petrea a ridicat exceptia de neconstitutionalitate
in discutie.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se arata ca dispozitiile
legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3)
referitoare la Romania ca stat de drept, ale art. 16 referitoare la egalitatea
in drepturi, ale art. 37 alin. (1) referitoare la dreptul de asociere [devenit
art. 40 alin. (1) din Constitutia revizuita], ale art. 38 alin. (1) referitoare
la dreptul la munca si la alegerea profesiei [devenit art. 41 alin. (1) din
Constitutia revizuita], ale art. 49 privind restrangerea exercitiului unor
drepturi sau al unor libertati (devenit art. 53 din Constitutia revizuita) si
ale art. 134 alin. (1) referitor la economia de piata [devenit art. 135 alin.
(1) din Constitutia revizuita]. In argumentarea exceptiei, se arata ca
dispozitiile criticate sunt anacronice, nu se coreleaza cu legislatia in vigoare,
fiind astfel contrare principiilor si drepturilor consacrate de Constitutie si
tratatele internationale privitoare la drepturile omului. Se sustine ca prin
art. 25 din Legea nr. 51/1995, republicata, li se interzice consilierilor
juridici acordarea de asistenta juridica, sub sanctiunea legii penale,
punandu-i astfel in imposibilitate de a-si practica profesia aleasa, profesie
prin excelenta liberala.
Exprimandu-si opinia asupra exceptiei, Tribunalul Galati - Sectia civila
arata ca toti absolventii Facultatii de drept au posibilitatea de a opta pentru
exercitarea anumitor functii si profesii, dobandind drepturi a caror exercitare
este limitata de aceasta optiune. Autorul exceptiei si-a ales profesia si locul
de munca in mod liber, fara ca drepturile constitutionale sa-i fie incalcate,
iar exercitarea acestei profesii se face in conditiile Decretului nr. 145/1955.
Caracterul eventual anacronic al acestui decret nu poate fi inlaturat decat
prin interventia legiuitorului. De asemenea, instanta de judecata arata ca art.
25 din Legea nr. 51/1995, republicata, nu incalca prevederile Constitutiei,
deoarece existenta sa este justificata de specificul exercitarii profesiei de
avocat: raporturile care se stabilesc intre client si avocat, natura mandatului
special dat avocatului, raspunderea avocatului pentru exercitarea defectuoasa a
mandatului primit, natura liberala a acestei profesii.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia invocata este inadmisibila, deoarece
solutionarea cauzei nu depinde de prevederile legale supuse controlului de
constitutionalitate, in consecinta nu este indeplinita cerinta cuprinsa in art.
23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata. Pe de alta parte, precizeaza
ca raportarea de catre autorul exceptiei a dispozitiilor Decretului nr.
143/1955 privind organizarea si functionarea oficiilor juridice la prevederile
Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea functiei de avocat nu poate
face obiectul contenciosului constitutional, care are in vedere
compatibilitatea textului criticat cu dispozitiile constitutionale, iar nu
compararea mai multor prevederi legale intre ele si raportarea concluziei ce ar
rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. In
acest sens, s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 81 din 25 mai
1999. Pe fond, Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata in raport cu
fiecare dintre prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile legale supuse controlului sunt
constitutionale. In ce priveste pretinsa contrarietate a dispozitiilor legale
criticate, in raport cu prevederile art. 16 din Constitutie, se arata ca
inegalitatea statutului celor doua categorii profesionale are la baza deosebiri
ce decurg din specificul atributiilor fiecareia dintre aceste categorii,
inclusiv in ceea ce priveste faptul ca, intr-un caz, ne aflam in prezenta unui
contract de munca, in timp ce, in celalalt caz, activitatea se desfasoara in
baza unui contract de mandat ce imprumuta elemente ale contractului de
antrepriza. Referitor la neconstitutionalitatea art. 25 din Legea nr. 51/1995,
republicata, fata de art. 38 alin. (1) din Constitutie, se arata ca textul de
lege criticat nu ingradeste dreptul la munca al consilierilor juridici.
Sustinerile autorului exceptiei, potrivit carora dispozitiile art. 15 din Decretul
nr. 143/1955 nu mai corespund realitatilor sociale prezente si ca sunt
inechitabile pentru o mare categorie de juristi, nu reprezinta critici de
neconstitutionalitate. Cu privire la celelalte prevederi constitutionale
invocate de autorul exceptiei, se precizeaza ca aceste critici sunt irelevante
pentru solutionarea exceptiei.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin.
(1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, pe de o parte,
dispozitiile art. 15 din Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea si
functionarea oficiilor juridice, care prevad ca "Jurisconsultii, ca
angajati ai unitatilor la care activeaza, sunt supusi prevederilor Codului
muncii", iar pe de alta parte, dispozitiile art. 25 din Legea nr. 51/1995,
republicata, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, dispozitii
conform carora "Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica
specifica profesiei de avocat, de catre persoana care nu este inscrisa in
tabloul avocatilor, constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii
penale".
Autorul exceptiei sustine ca aceste dispozitii sunt contrare prevederilor
constitutionale ale art. 16 referitoare la egalitatea in drepturi, ale art. 38
alin. (1) referitoare la dreptul la munca si la alegerea profesiei [devenit
art. 41 alin. (1) din Constitutia revizuita], ale art. 49 (devenit art. 53 din
Constitutia revizuita) privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al
unor libertati si ale art. 134 alin. (1) [devenit art. 135 alin. (1) din
Constitutia revizuita] referitor la economia de piata. In motivarea exceptiei,
se arata ca este incalcat principiul egalitatii in drepturi, deoarece
jurisconsultii, desi au aceeasi pregatire ca avocatii, nu-si pot exercita
profesia decat in cadrul unui contract de munca si in conditii prevazute de
Codul muncii. Dispozitiile art. 25 din Legea nr. 51/1995 interzic
jurisconsultilor dreptul de a exercita profesia de avocat, deci dreptul de a
exercita o profesie pentru care s-au pregatit. Se mai arata ca dispozitiile
art. 15 din Decretul nr. 143/1955 sunt contrare principiilor economiei de piata
si inechitabile pentru o mare categorie de juristi, contravenind astfel
prevederilor constitutionale.
Examinand textele de lege ce fac obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
I. Referitor la dispozitiile Decretului nr. 143/1955, ulterior sesizarii
Curtii Constitutionale, acestea au fost abrogate in temeiul prevederilor art.
27 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de
consilier juridic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
867 din 5 decembrie 2003. Potrivit noii reglementari, consilierii juridici pot
sa fie numiti in functie sau angajati in munca, in conditiile legii (art. 2);
cei numiti in functie au statutul de functionar, potrivit functiei si
categoriei acesteia [art. 3 alin. (1)], iar cei angajati in munca au statutul
de salariat [art. 3 alin. (2)]. De asemenea, conform dispozitiilor art. 10 lit.
a) si c) din Legea nr. 514/2003, exercitarea profesiei de consilier juridic
este incompatibila cu calitatea de avocat si cu orice alta profesie autorizata
sau salarizata in tara sau in strainatate.
Cu privire la exceptia ridicata, este de observat ca absolventii
facultatilor de drept au acces si pot exercita diferitele profesii juridice
numai in conditiile stabilite prin legile de organizare si exercitare a acelor
profesii, ceea ce exclude ipoteza inegalitatii in drepturi a juristilor care
exercita o profesie, in raport cu cei care exercita o alta profesie, ori
ingradirea dreptului la munca al acestora.
Curtea constata ca nu sunt intemeiate criticile de neconstitutionalitate,
deoarece nici reglementarile legale ce configureaza statutul juridic al
consilierului juridic si nici acelea privind organizarea si exercitarea
profesiei de avocat nu pot fi considerate neconstitutionale. Pretinsa
inegalitate a statutului celor doua categorii profesionale are la baza
deosebiri ce decurg din specificul atributiilor si al temeiurilor juridice ale
fiecareia dintre aceste categorii, inclusiv in ceea ce priveste faptul ca
intr-un caz ne aflam in prezenta unui contract de munca, in timp ce in celalalt
caz activitatea se desfasoara in baza unui contract de mandat ce imprumuta
elemente ale contractului de antrepriza. In acest sens este si jurisprudenta
Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999.
Cu privire la sustinerea ca dispozitiile criticate incalca prevederile art.
53 din Constitutie, republicata, potrivit carora exercitiul unor drepturi sau
al unor libertati poate fi restrans prin lege, daca aceasta se impune, intre
altele, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si pe
cele ale art. 135 alin. (1) din Legea fundamentala, republicata, referitoare la
economia de piata, Curtea constata ca acestea nu au legatura cu prevederile
legale a caror neconstitutionalitate a fost invocata.
II. Cea de a doua critica de neconstitutionalitate priveste raportarea de
catre autorul exceptiei a dispozitiilor art. 15 din Decretul nr. 143/1955 la
prevederile art. 25 din Legea nr. 51/1995, republicata. Curtea constata ca
examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere
compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate,
iar nu compararea prevederilor mai multor legi intre ele si raportarea
concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale
Constitutiei. Procedandu-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia ca,
desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionala, numai coexistenta
lor ar pune in discutie constitutionalitatea uneia dintre ele. Rezulta deci ca
nu ne aflam in prezenta unei chestiuni privind constitutionalitatea unor texte
de lege.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 22 din Legea nr. 51/1995 (devenit
art. 25 in urma republicarii legii), Curtea Constitutionala s-a pronuntat
asupra constitutionalitatii acestora prin Decizia nr. 66/1996, definitiva prin
Decizia nr. 124/1996, ambele publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, precum si prin Decizia nr. 391/1997, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998. Curtea
a precizat ca incriminarea exercitarii ilegale a profesiei de avocat este consecinta
logica a garantarii constitutionale a dreptului la aparare prin asistarea de
catre un avocat, adica de o persoana avand aceasta calitate dobandita in
conditiile legii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art.
23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 din
Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea si functionarea oficiilor
juridice si ale art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat, republicata, exceptie ridicata de Alecu Petrea in Dosarul
nr. 1.362/C/2003 al Tribunalului Galati - Sectia civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 decembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu