DECIZIE Nr. 48
din 20 ianuarie 2011
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 182 din 15 martie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului
Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OMV Petrom" - S.A. în
Dosarul nr. 2.992/109/2009 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă, care formează obiectul Dosarului
Curţii Constituţionale nr. 2.965D/2010.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul
şi în dosarele nr. 2.966D/2010-2.969D/2010 şi nr. 3.590D/2010, având ca obiect
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 287 din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OMV Petrom " -
S.A. în dosarele nr. 1.361/109/2009, nr. 382/109/2009, nr. 1.263/109/2009, nr.
2.336/109/2009 şi nr. 4.868/109/2009 ale Tribunalului Argeş - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord
cu conexarea cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect al
cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea dosarelor nr. 2.966D/2010-2.969D/2010 şi nr. 3.590D/2010 la
Dosarul nr. 2.965D/2010, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 14 aprilie 2010, 15 aprilie 2010
şi 26 mai 2010, pronunţate în dosarele nr. 2.992/109/2009, nr. 1.361/109/2009,
nr. 382/109/2009, nr. 1.263/109/2009, nr. 2.336/109/2009 şi nr. 4.868/109/2009,
Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 287 din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OMV
Petrom" - S.A., în cauze având ca obiect pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul criticat obligă un participant procesual, în
vederea exercitării drepturilor sale derivate din faptul participării la
proces, să execute suplimentar, unilateral şi în mod total o sarcină cu
caracter excepţional ce fundamentează însăşi soluţia procesului, şi anume
administrarea probaţiunii. Prin urmare, exercitarea dreptului de a participa la
un proces, în condiţiile garantate de Legea fundamentală, se face numai cu
condiţia unui surplus de obligaţii procesuale determinată strict de calitatea
de angajator, fapt ce creează o situaţie discriminatorie în relaţia cu ceilalţi
participanţi la proces.
Tribunalul Argeş - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie prevederile
art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi
completările ulterioare, potrivit cărora „Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind
obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare".
Autorul excepţiei de constituţionalitate susţine că
prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art.
20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi
ale art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textelor de lege
criticate, din perspectiva unor critici similare şi prin prisma aceloraşi
dispoziţii din Legea fundamentală, iar prin numeroase decizii, spre exemplu:
Decizia nr. 82 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 161
din 3 martie 2008, Decizia nr. 1.321 din 14 octombrie 2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 17 noiembrie 2010, Curtea a respins excepţia, reţinând
că prin instituirea unui anumit tratament juridic aplicabil angajatorilor nu se
ajunge la o discriminare a angajatului. Astfel, Curtea a statuat că
dispoziţiile criticate sunt norme care stabilesc o procedură specială,
derogatorie, privind modalitatea administrării probelor în cazul judecării
cererilor referitoare la conflictele de muncă. Această modalitate de
reglementare este o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea
unei proceduri simple şi urgente, adaptată raporturilor de muncă şi exercitării
dreptului la muncă. Regulile de procedură prevăzute de aceste dispoziţii se
aplică în mod echitabil atât angajatorilor, cât şi angajaţilor, fără a fi
favorizată o categorie sau alta. Totodată, Curtea a reţinut că salariatul şi
angajatorul sunt două părţi ale conflictului de muncă, situate pe poziţii opuse
şi cu interese contrare, situaţia lor diferită justificând, în anumite privinţe,
şi tratamentul juridic diferenţiat. Angajatorul este cel care deţine
documentele şi toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului
şi pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor părţilor raportului juridic de
muncă, fiind necesară şi firească obligaţia acestuia de a prezenta aceste
probe.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi
soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 287 din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „OMV Petrom" - S.A. în
dosarele nr. 2.992/109/2009, nr. 1.361/109/2009, nr. 382/109/2009, nr. 1.263/109/2009,
nr. 2.336/109/2009 şi nr. 4.868/109/2009 ale Tribunalului Argeş - Secţia
civilă.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie
2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţă Cochinţu