DECIZIE Nr. 479 din 22 septembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin.
2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului
de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 946 din 25 octombrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. II alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004
pentru modificarea Codului de procedura civila, exceptie ridicata de Alexandru
Lamba in Dosarul nr. 1.113/2005 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia civila.
La apelul nominal se prezinta autorul exceptiei, lipsind celelalte parti,
fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Aparatorul autorului exceptiei solicita admiterea exceptiei, sustinand
neconstitutionalitatea textului de lege criticat, pentru motivele invocate in
fata instantei de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat
reprezinta o norma tranzitorie care, in materia competentei instantelor
judecatoresti, instituie principiul aplicarii imediate a noii reglementari.
In ceea ce priveste reglementarea pe calea ordonantei de urgenta, aceasta
este justificata prin existenta unei situatii extraordinare, constand in
necesitatea adoptarii imediate a unor norme procedurale in scopul imbunatatirii
actului de justitie si al degrevarii rolului instantelor.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.113/2005,
Curtea de Apel Ploiesti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedura
civila, exceptie ridicata de Alexandru Lamba.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arata ca, potrivit
textului de lege criticat, instanta competenta sa solutioneze recursul declarat
intr-o cauza este aceeasi cu cea care a judecat apelul, astfel incat, in
temeiul modificarilor survenite, ne aflam in situatia in care aceeasi instanta
sa fie investita cu controlul legalitatii propriilor hotarari. In acest mod
partilor li se ingradeste dreptul la un proces echitabil care implica
egalitatea de arme si posibilitatea promovarii unui recurs efectiv, ceea ce
este de natura a incalca dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie si cele
ale art. 6 paragraful intai si ale art. 13 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si prevederile art.
14 paragraful intai din Pactul international privind drepturile civile si
politice.
Mai mult, dispozitiile criticate contravin si art. 115 alin. (4) din
Constitutie, intrucat au fost introduse printr-o ordonanta de urgenta, in
situatia in care nu exista un caz exceptional care sa justifice salvgardarea
unui interes public prin intermediul unor modificari legislative in regim de
urgenta ale Codului de procedura civila.
Curtea de Apel Ploiesti - Sectia civila apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este intemeiata, intrucat aceeasi instanta judeca ambele
cai de atac, apelul si recursul, fapt ce determina incalcarea art. 6 din
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si
a art. 21 din Constitutia Romaniei, referitoare la dreptul persoanei la un
proces echitabil.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens arata ca, daca in materia aplicarii in timp a normelor de
procedura referitoare la competenta instantelor principiul este acela al
ultraactivitatii legii vechi, textul de lege criticat adopta o solutie
diferita, constand in aplicarea imediata a legii noi. O asemenea derogare tine
de competenta legiuitorului si nu contravine nici unei prevederi
constitutionale, legiuitorul aplicand si in aceasta materie regula de drept
comun consacrata de art. 725 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit
careia dispozitiile legii noi de procedura se aplica din momentul intrarii ei
in vigoare si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche.
Modificarea competentei, aplicarea de indata a noilor norme si stabilirea
normelor tranzitorii nu constituie o incalcare a principiilor constitutionale,
intrucat, potrivit art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentala,
reglementarea competentei, a procedurii si a cailor de atac reprezinta atributele
exclusive ale legiuitorului. Sub acest aspect se invoca jurisprudenta Curtii
Constitutionale (de exemplu Decizia nr. 129/1995), care a statuat ca accesul
liber la justitie nu presupune in toate cazurile accesul la toate structurile
judecatoresti si la toate caile de atac prevazute de lege, legiuitorul avand
posibilitatea de a institui reguli deosebite in considerarea unor situatii
diferite.
Pe de alta parte se mai apreciaza ca situatiile tranzitorii decurgand din
aplicarea imediata a normelor de competenta nu impieteaza asupra exercitarii
drepturilor procesuale ale partilor, intrucat caile de atac se solutioneaza de
complete diferite, intr-o alta compunere a instantei. In acest sens, tocmai
judecarea recursurilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi fost
de natura sa impieteze asupra dreptului la un proces echitabil, asupra
celeritatii in materie civila si, in ultima instanta, asupra liberului acces la
justitie.
Nu pot fi primite nici sustinerile autorului exceptiei, potrivit carora
Codul de procedura civila nu poate fi modificat prin ordonanta de urgenta.
Astfel, art. 73 din Constitutie, care enumera categoriile de materii ce intra
in sfera de reglementare a legii organice, prevede la alin. (3) lit. t) ca
numai Legea fundamentala poate califica o lege ca atare. Or, art. 126 alin. (2)
nu contine o astfel de calificare, procedura de judecata si competenta
instantelor judecatoresti fiind stabilite prin lege ordinara.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, echitatea procesului fiind asigurata prin aplicarea egala, fata
de toate partile in proces, a normelor de procedura dupa care se desfasoara
judecata, iar termenul rezonabil este apreciat in functie de circumstantele
cauzei supuse judecatii. In plus, stabilirea competentei si procedurii de
judecata reprezinta atributul exclusiv al legiuitorului, dispozitiile legale
criticate fiind in deplina concordanta cu art. 126 alin. (2) din Constitutie.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a alin. 2 al
articolului unic din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedura civila,
raportata la art. 115 alin. (4) din Constitutie, se apreciaza ca aceasta nu poate
fi retinuta, intrucat ordonanta de urgenta nu reprezinta o varietate a
ordonantei emise in temeiul unei legi speciale de abilitare, ci un act normativ
adoptat de Guvern, in baza unei prevederi constitutionale, pentru reglementarea
unor situatii extraordinare, in speta o mai buna administrare a justitiei.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
II alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004,
ordonanta aprobata cu modificari prin Legea nr. 493/2004, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004.
Dispozitiile de lege criticate au urmatorul continut: "Caile de atac
se judeca de instantele competente, potrivit prezentei ordonante de
urgenta."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale cuprinse in:
- Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
- Art. 115 alin. (4): "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta
numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand
obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.";
- Art. 124 alin. (2): "Justitia este unica, impartiala si egala pentru
toti."
De asemenea, sunt nesocotite si prevederile art. 6 paragraful intai si ale
art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, precum si ale art. 14 paragraful intai din Pactul international
privind drepturile civile si politice.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra
criticii avand ca obiect dispozitiile art. II alin. 2 din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 65/2004 instanta constitutionala s-a mai pronuntat prin
Decizia nr. 361/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
761 din 22 august 2005, respingand exceptia de neconstitutionalitate ca fiind
neintemeiata.
Cu acel prilej, Curtea a invederat ca, "avand in vedere sustinerile
autorului, potrivit carora in litigiul dedus judecatii recursul ar trebui
judecat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar nu de curtea de apel
respectiva, care a solutionat apelul in aceeasi cauza, Curtea constata ca din
dispozitiile si principiile constitutionale nu reiese competenta instantei
supreme de a solutiona toate recursurile.
In realitate este vorba despre reglementarea unor situatii tranzitorii,
reglementare care nu ingradeste accesul liber la justitie si nici dreptul la un
proces echitabil, intrucat caile de atac respective - apelul si recursul - se
solutioneaza de complete diferite, asigurandu-se astfel respectarea tuturor
drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor.
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a dreptului la un recurs efectiv,
prevazut de art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, Curtea constata ca aceasta sustinere este nefondata,
intrucat partile au un real acces la toate caile de atac, ordinare sau extraordinare,
iar faptul ca apelul si recursul sunt judecate de aceeasi instanta, dar intr-o
compunere diferita a completelor, nu are semnificatia unei ingradiri aduse
efectivitatii cailor de atac".
Atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceste decizii isi
pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, neintervenind elemente noi de
natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Fata de criticile de neconstitutionalitate, potrivit carora dispozitiile
"au fost introduse printr-o ordonanta de urgenta, in situatia in care nu
exista un caz exceptional care sa justifice salvgardarea unui interes
public", Curtea retine ca in cazul ordonantelor de urgenta, care se adopta
de catre Guvern in temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constitutie,
emiterea lor este conditionata de existenta unor "situatii extraordinare a
caror reglementare nu poate fi amanata", iar Guvernul este obligat sa
motiveze urgenta in cuprinsul ordonantei. In ceea ce priveste Ordonanta de
urgenta nr. 65/2004, Guvernul a motivat emiterea acesteia prin necesitatea
adoptarii unor masuri imediate, de natura sa inlature anumite
disfunctionalitati in infaptuirea actului de justitie, determinate de
supraaglomerarea activitatii instantelor judecatoresti, respectiv printr-o mai
buna administrare a dosarelor aflate in curs de judecata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de
procedura civila, exceptie ridicata de Alexandru Lamba in Dosarul nr.
1.113/2005 al Curtii de Apel Ploiesti - Sectia civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 22 septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu