DECIZIE   Nr. 478 din 22 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 951 din 26 octombrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Aurelia Rusu           - procuror
    Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor "art. 5 alin. (1) si art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, modificata prin Legea nr. 323/2001", exceptie ridicata de Ye Xiudan si Ye Xiao in dosarele nr. 551/RF/2005 si nr. 7.895/RF/2004 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal, cauze inregistrate la Curtea Constitutionala sub nr. 484D/2005, respectiv nr. 527D/2005.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 484D/2005 si nr. 527D/2005 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 527D/2005 la Dosarul nr. 484D/2005, care a fost primul inregistrat.
    Cauza este in stare de judecata.
    Reprezentantul Ministerului Public arata ca prin deciziile nr. 281 din 7 iunie 2005 si nr. 345 din 28 iunie 2005, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania. Considera ca, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina modificarea jurisprudentei constante a Curtii in materie, solutiile adoptate si argumentele ce au stat la baza deciziilor mentionate se impun a fi mentinute si in prezenta cauza si, in consecinta, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 28 si 21 aprilie 2005, pronuntate in dosarele nr. 551/RF/2005 si nr. 7.895/RF/2004, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor "art. 5 alin. (1) si art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, modificata prin Legea nr. 323/2001". Exceptia a fost ridicata de Ye Xiudan si Ye Xiao in cauze civile avand ca obiect solutionarea recursului formulat impotriva sentintei prin care Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins plangerile acestora impotriva hotararii Oficiului National pentru Refugiati de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a unei forme de protectie umanitara conditionata.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, avand un continut identic, se sustine ca textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 22 alin. (2), precum si celor ale art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care instituie si garanteaza dreptul persoanei la protectie impotriva riscului de tortura, pedepse sau tratamente inumane sau degradante.
    Se sustine ca textul de lege mentionat nu este "suficient de accesibil si precis incat sa inlature orice risc de arbitrariu" si nu indeplineste criteriul de calitate consacrat atat de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cat si in practica jurisprudentiala a Curtii Europene a Drepturilor Omului ("cauza B. contra Frantei"). Dispozitiile legale criticate permit interpretari "eronate" in sensul limitarii conditiilor de acordare a protectiei umanitare conditionate numai la situatiile in care riscul de tortura, pedepse sau tratamente inumane sau degradante ar surveni dintr-o temere bine intemeiata de persecutie, pentru unul dintre cele cinci motive cuprinse in definitia Conventiei de la Geneva (rasa, religia, nationalitatea, opinii politice, apartenenta la un anumit grup social). Or, astfel de limitari sunt contrare principiilor fundamentale cuprinse in art. 22 alin. (2) din Constitutie si in art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece aceste principii - absolute si neconditionate - devin incidente "in toate cazurile existentei riscului de tortura, pedepse sau tratamente inumane ori degradante, indiferent de motive".
    Totodata, dispozitiile art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 "nu includ in motivele de acordare a protectiei umanitare pedepsele inumane sau degradante, limitand astfel si mai mult sfera posibilitatilor de acordare a acesteia".
    Autoarea exceptiei, Ye Xiudan, mentioneaza ca, in fapt, se afla in situatia de a fi supusa sterilizarii fortate, la intoarcerea in statul de origine, deoarece a incalcat regulamentul planificarii natalitatii prin nasterea a trei copii. Or, instanta de fond nu a apreciat aceasta situatie ca fiind un motiv de acordare a unei forme de protectie umanitara conditionata.
    Se precizeaza, de asemenea, ca "prezenta exceptie nu priveste dispozitiile art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, republicata, intrucat noile dispozitii, asa cum au fost modificate prin Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, nu sunt aplicabile cauzei de fata - potrivit art. 36 din acelasi act normativ - cererea de acordare a unei forme de protectie umanitara fiind anterioara intrarii in vigoare a modificarilor".
    In final, se face referire si la practica Curtii Europene a Drepturilor Omului de a interveni in planul legislatiei nationale, in mod exceptional, insa, atunci cand constata ca o lege interna nu respecta criteriul calitatii, impus de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece "argumentele invocate se refera la posibilitatea interpretarii restrictive a prevederilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, fara a releva insa un real conflict intre textul in cauza si norma inscrisa in art. 22 din Constitutie".
    Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    In ceea ce priveste pretinsa contrarietate a textului de lege criticat fata de prevederile art. 22 din Constitutie, se arata ca prin Decizia nr. 151 din 17 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2003, Curtea Constitutionala a retinut ca beneficiul acordarii unei forme de protectie umanitara conditionata, reglementata de art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, "se afla in deplina concordanta cu prevederile constitutionale prin care se consfinteste dreptul la viata si integritate fizica si psihica, prevazut de art. 22 din Constitutie".
    In ceea ce priveste sustinerile potrivit carora dispozitiile de lege criticate contravin art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se precizeaza ca principalul scop al acestui articol este de a proteja demnitatea umana si integritatea fizica si mentala a persoanei, prin instituirea unei obligatii negative a statului de a nu practica tortura si de a nu aplica tratamente inumane si degradante, dar si a unei obligatii pozitive, ce consta in protejarea oricarei persoane aflate sub jurisdictia sa contra unei situatii iremediabile de pericol de a fi supusa la rele tratamente, chiar daca acest risc ar urma sa se materializeze in afara teritoriului sau. Or, reglementarea, prin ordonanta criticata, a conditiilor in care se poate acorda protectia umanitara conditionata reprezinta tocmai asumarea de catre stat a acestei obligatii pozitive.
    Referitor la sustinerile autorilor exceptiei potrivit carora dispozitiile art. 5 lit. b) limiteaza cazurile de acordare a protectiei umanitare conditionate numai la situatiile in care riscul de tortura sau de tratamente inumane sau degradante are la baza unul dintre cele cinci criterii prevazute de Conventia de la Geneva, se arata ca prin Decizia nr. 291 din 1 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 38 din 21 ianuarie 2002, Curtea Constitutionala a constatat ca "aprecierea continutului si intelesului termenilor dintr-un text de lege, precum si a gradului de obiectivitate a criteriilor stabilite de legiuitor pentru adoptarea unor acte de decizie de catre autoritatile chemate sa aplice legea, cu alte cuvinte, interpretarea legii nu intra in competenta justitiei constitutionale, ci in competenta instantelor de drept comun".
    In sfarsit, se mentioneaza ca, urmare a modificarilor si completarilor Ordonantei Guvernului nr. 102/2000, art. 5 prevede, ca motiv de acordare a protectiei umanitare conditionate, pe langa riscul de a fi supus torturii sau tratamentelor inumane sau degradante, si pe acela al riscului de a fi supus pedepselor inumane sau degradante.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 5 pct. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, republicata, sunt constitutionale.
    In acest sens, se arata ca stabilirea prin dispozitiile legale criticate a conditiilor in care se va acorda protectie umanitara conditionata este in deplina concordanta cu prevederile constitutionale prin care se consfinteste dreptul la viata si integritate fizica si psihica.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit incheierilor de sesizare si motivarilor formulate de autorii exceptiei, dispozitiile "art. 5 alin. (1) si art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, modificate prin Legea nr. 323/2001". Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 31 ianuarie 2004, si republicata apoi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004. Dispozitiile de lege criticate au urmatorul continut:
    - Art. 5: "Protectia umanitara conditionata se poate acorda strainului care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 2 alin. (1) si cu privire la care exista motive serioase sa se creada ca, daca va fi returnat in tara de origine, risca sa sufere o vatamare a drepturilor sale, constand in:
    (...)
    2. tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;".
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 22 alin. (2) din Constitutie, care au urmatorul continut:
    - Art. 22 alin. (2): "Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant."
    De asemenea, autorii exceptiei invoca si incalcarea dispozitiilor art. 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, conform carora "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse, in repetate randuri, controlului de constitutionalitate exercitat pe calea exceptiei de neconstitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 151 din 17 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2003, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, retinand ca nu sunt incalcate prevederile art. 22 din Constitutie.
    De asemenea, prin Decizia nr. 281 din 7 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2005, precum si prin Decizia nr. 345 din 28 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 775 din 25 august 2005, Curtea a constatat constitutionalitatea art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 fata de aceleasi dispozitii din Legea fundamentala si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate ca fiind incalcate si in prezenta cauza.
    In ceea ce priveste criticile referitoare la lipsa de claritate si precizie a textului de lege atacat, Curtea, prin deciziile anterior mentionate, a retinut ca acesta "(...) ofera suficiente repere si elemente pentru ca persoana careia i se adreseaza sa inteleaga conditiile in functie de care i se poate acorda forma solicitata de protectie umanitara. Determinarea circumstantelor specifice fiecarei situatii in parte, a riscurilor la care ar fi expusa o persoana in cazul returnarii sale in tara de origine, precum si aplicarea sau interpretarea textului de lege criticat sunt aspecte ce excedeaza obiectul controlului de constitutionalitate, acestea fiind atribute ale organelor competente in aceasta materie sau instantei de judecata."
    Intrucat in cauza de fata nu au intervenit elemente noi, de natura a determina modificarea jurisprudentei sale in materie, Curtea constata ca solutiile si argumentele ce au stat la baza deciziilor amintite isi mentin valabilitatea.
    In ceea ce priveste precizarile exprese ale autorilor exceptiei, potrivit carora dispozitiile de lege criticate vizeaza forma acestora asa cum au fost modificate prin Legea nr. 323/2001, si nu asa cum au fost ele modificate ulterior prin Ordonanta Guvernului nr. 43/2004, Curtea Constitutionala constata ca acestea nu pot fi primite, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea decide asupra dispozitiilor de lege in vigoare. In acest sens, Curtea a statuat constant in jurisprudenta sa in materie, de exemplu prin Decizia nr. 214 din 6 iunie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 542 din 17 iunie 2004, ca textul de lege supus controlului trebuie sa fie in vigoare, deoarece interventia Curtii in aprecierea constitutionalitatii unor norme juridice care si-au incetat existenta ar fi contrara rolului si functiilor sale stabilite prin Constitutie, precum si principiului neretroactivitatii legii.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, exceptie ridicata de Ye Xiudan si Ye Xiao in dosarele nr. 551/RF/2005 si nr. 7.895/RF/2004 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 22 septembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Claudia Margareta Nita