Decizia Nr.477 din 27.06.2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Bucureşti Com Impex - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea Sky - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.596/94/2016 al Judecătoriei Buftea şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.256D/2016.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorii acesteia doresc, în esenţă, modificarea textului contestat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 21 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.596/94/2016, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Bucureşti Com Impex - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea Beautiful Sky - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea de către judecătorul de cameră preliminară a plângerilor formulate împotriva unor acte ale procurorului.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, în conformitate cu acestea, astfel cum au fost interpretate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, ar fi inadmisibilă o cerere formulată de ei în faţa instanţei de judecată, cu privire la actele efectuate de către procuror în legătură cu bunurile proprietatea acestora.6. În acest sens, au arătat că, încă din decembrie 2015, bunurile proprietatea lor au fost sigilate şi fac obiectul unei indisponibilizări, în condiţiile în care nu au calitatea de suspecţi şi nu li s-a adus la cunoştinţă nicio măsură de acest gen. De aceea, apreciază că este încălcat dreptul de proprietate privată.7. Având în vedere această afectare, autorii excepţiei susţin că li se interzice dreptul de acces liber la o instanţă de judecată, motiv pentru care au apreciat că prevederile art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală invocate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea pentru fundamentarea respingerii ca inadmisibilă a cererii lor încalcă şi dispoziţiile art. 21, art. 24 şi art. 44 din Constituţie.8. Judecătoria Buftea opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, împrejurarea că legiuitorul nu a prevăzut şi posibilitatea formulării unei plângeri în faţa judecătorului de cameră preliminară nu este de natură a încălca accesul liber la justiţie, întrucât, prin actele vizate, procurorul nu soluţionează conflictul de drept substanţial. De altfel, după soluţionarea cauzei de către procuror, persoana interesată are posibilitatea de a se adresa instanţei cu privire la legalitatea actelor de urmărire penală în cadrul procedurii prevăzute de art. 340 din Codul de procedură penală ori în faza camerei preliminare, când se poate analiza, de asemenea, legalitatea actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta.9. Totodată, nu este afectat nici dreptul la apărare, deoarece părţile interesate îşi pot angaja un avocat pe tot cursul procesului.10. În ce priveşte critica raportată la dispoziţiile constituţionale ale art. 44, instanţa de judecată apreciază că şi aceasta este nefondată, întrucât, prin textul contestat, nu se aduce niciun fel de atingere dreptului de proprietate privată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.12. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, rămânerea definitivă a ordonanţei procurorului ierarhic superior nu înlătură dreptul părţii interesate de a formula o plângere în condiţiile art. 340 din Codul de procedură penală şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecăţii propriu-zise şi căile de atac prevăzute de lege în cazul trimiterii în judecată.13. Dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la apărare, întrucât, în cursul procedurii reglementate de art. 339 din Codul de procedură penală, părţile beneficiază de garanţiile procesuale prevăzute de normele referitoare la dreptul la apărare.14. În sfârşit, prevederile art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală nu conţin norme în legătură cu dreptul de proprietate privată.15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 339 alin. (1) şi (5), cu denumirea marginală Plângerea împotriva actelor procurorului, din Codul de procedură penală, care, la data emiterii încheierii de sesizare a instanţei de contencios constituţional, aveau următorul conţinut(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al parchetului. [...](5) Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate. 18. Curtea constată că, după sesizarea sa, prevederile art. 339 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. II pct. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, şi au în prezent următorul conţinut: (1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 19. Prin urmare, soluţia legislativă criticată a fost preluată în noua reglementare, motiv pentru care Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, pe lângă dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, dispoziţiile art. 339 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016.20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare şi art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privată.21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul cauzei penale în care a fost invocată excepţia vizează plângeri formulate în temeiul art. 336 şi următoarele din Codul de procedură penală cu privire la modul de ridicare silită a unor obiecte şi înscrisuri. 22. Drept urmare, Curtea constată că dosarul în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate vizează procedura de ridicare a unor obiecte cu prilejul unei percheziţii efectuate la sediile Societatea Bucureşti Com Impex -S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea Beautiful Sky - S.R.L. din Bucureşti. Prin urmare, în cazul în care, cu prilejul acestei proceduri, au fost afectate drepturi sau interese legitime ale anumitor persoane, acestea, în temeiul art. 171 alin. (2) din Codul de procedură penală, pot formula plângere împotriva măsurii dispuse sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, dispoziţiile art. 250 din Codul de procedură penală referitoare la contestarea măsurilor asigurătorii aplicându-se în mod corespunzător.23. Aşa fiind, legiuitorul a prevăzut o procedură specială de soluţionare a plângerilor formulate împotriva actelor procurorului referitoare la ridicarea de obiecte şi înscrisuri, motiv pentru care Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, acestea aplicându-se numai în situaţiile inexistenţei unei proceduri separate. Ca atare, prevederile art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală nu sunt incidente în cauză. Prin urmare, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, neavând legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]."24. Practic, autorii excepţiei au sesizat judecătorul de cameră preliminară cu privire la o procedură inexistentă, întrucât, aşa cum s-a arătat, în temeiul art. 171 alin. (2) coroborat cu art. 250 din Codul de procedură penală, avea posibilitatea să se adreseze, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, care putea analiza atât legalitatea măsurii dispuse, cât şi modul de aducere la îndeplinire a acesteia. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 339 alin. (1) şi (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Bucureşti Com Impex - S.R.L. din Bucureşti şi de Societatea Beautiful Sky - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.596/94/2016 al Judecătoriei Buftea.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Buftea şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 27 iunie 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru