Decizia Nr.471 din 25.06.2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Narcis Adrian Oprea în Dosarul nr. 18.465/280/2016/a2 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.372D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, reţinând, în acest sens, că, în cauză, autorul invocă o problemă de interpretare şi completare a Codului de procedură penală. Arată că, potrivit art. 10 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 81 din acelaşi act normativ, partea vătămată are aceleaşi drepturi, indiferent că este ori nu este reprezentată prin avocat, lit. g) a art. 81 stabilind că, în cadrul procesului penal, persoana vătămată are dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor şi experţilor, pe cale de consecinţă, de a participa la orice act de procedură.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 18.465/280/2016/a2, Judecătoria Piteşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Narcis Adrian Oprea în soluţionarea plângerii formulate de acesta, în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva soluţiei de clasare dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti prin ordonanţa din data de 30 iunie 2016, emisă în Dosarul nr. 1.759/P/2015.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că, în cauză, organul de urmărire penală a respins cererea acestuia de a participa, în calitate de persoană vătămată, la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi la administrarea probelor. În acest sens, organul de urmărire penală a apreciat că numai avocatul persoanei vătămate are dreptul de a fi încunoştinţat, în condiţiile art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, şi de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală, în condiţiile art. 92 alin. (1) din acelaşi act normativ, iar persoana vătămată, pe care o reprezintă, nu poate exercita nemijlocit aceste drepturi, nici în ipoteza în care aceasta din urmă are chiar calitatea de avocat. În aceste condiţii de interpretare şi aplicare de către organul de urmărire penală a normei procesual penale criticate, apreciază că art. 93 din Codul de procedură penală reglementează un caz de asistenţă juridică obligatorie a persoanei vătămate. Susţine că, prin condiţionarea exercitării dreptului la apărare al persoanei vătămate de reprezentarea sa prin avocat se impune acesteia condiţii excesive pentru exercitarea acestui drept, costuri suplimentare pentru încheierea unui contract de asistenţă juridică, în dezacord cu dreptul la apărare şi dreptul de proprietate, garantate constituţional.6. Judecătoria Piteşti - Secţia penală nu a formulat opinia sa cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, având următorul conţinut: „(1) În cursul urmăririi penale, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (2) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul prevăzut la art. 92 alin. (8)."11. Autorul excepţiei susţine că normele procesual penale criticate contravin dispoziţiilor art. 24 şi 44 din Constituţie.12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 93 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, referitoare la asistenţa juridică a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente, autorul excepţiei fiind nemulţumit de faptul că, urmare a interpretării şi aplicării de către organul de urmărire penală a normelor precitate, a fost respinsă cererea acestuia de a participa, în calitate de persoană vătămată, la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi la administrarea probelor, având în vedere faptul că are şi calitatea de avocat. 13. În aceste condiţii, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 93 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, ci este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a acestor prevederi de lege de către organul de urmărire penală, prin neluarea în considerare a dispoziţiilor art. 81 din Codul de procedură penală referitoare la drepturile persoanei vătămate raportat la normele art. 10 din acelaşi act normativ potrivit cărora „(1) Părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înşişi sau de a fi asistaţi de avocat. (2) [...] au dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării. [...] (5) Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesuali principali în tot cursul procesului penal." Or, Curtea reţine că eventualele greşeli de aplicare a legii, la care face referire autorul în motivarea excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii lui, nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, deoarece Curtea Constituţională, în calitate de garant al supremaţiei Constituţiei, are rolul de a asigura conformitatea legilor cu Constituţia, iar nu şi competenţa de a asigura aplicarea corectă şi unitară a legilor în activitatea judiciară, această competenţă revenind exclusiv organelor judiciare învestite cu soluţionarea cauzei. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Narcis Adrian Oprea în Dosarul nr. 18.465/280/2016/a2 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2020.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu