DECIZIE Nr.
465 din 20 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 36 alin. 1 din Codul familiei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 324 din 18 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. 1 din Codul familiei,
excepţie ridicată de Dumitru Viciu în Dosarul nr. 5.568/301/2007 al
Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a
Curţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 3 septembrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 5.568/301/2007, Tribunalul
Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 36 alin. 1 din Codul familiei.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Dumitru Viciu într-o cauză civilă ce are ca obiect o
acţiune de partaj a bunurilor comune.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate aduc
atingere unuia dintre drepturile fundamentale ale omului, respectiv dreptul de
proprietate, asupra împărţirii bunurilor comune impunându-se a se
pronunţa întotdeauna instanţa de judecată, în baza probelor
administrate.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a
civilă consideră că prevederile
art. 36 alin. 1 din Codul familiei sunt constituţionale.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 36 alin. 1 din Codul familiei, republicat în
Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul
conţinut: „La desfacerea căsătoriei, bunurile comune se
împart între soţi, potrivit învoielii acestora. Dacă soţii nu se
învoiesc asupra împărţirii bunurilor comune, va hotărî
instanţa judecătorească."
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 alin. (2) referitoare la
tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)
şi (2) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate
privată şi ale art. 136 alin. (5) potrivit cărora proprietatea
privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.
De asemenea, autorul invocă încălcarea
prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
privind garantarea dreptului de proprietate.
Analizând excepţia, Curtea constată că
s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor
art. 36 alin. 1 teza întâi din Codul familiei. Astfel, în Decizia nr. 280 din
11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
303 din 17 aprilie 2008, Curtea a reţinut faptul că art. 36 alin. 1
teza întâi prevede una dintre modalităţile prin care încetează
starea de devălmăşie în care se află soţii, ca urmare
a desfacerii căsătoriei, şi anume învoiala acestora.
Această posibilitate este în deplină concordanţă cu
dispoziţiile art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil, potrivit
cărora „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune", şi
se impune în baza principiului disponibilităţii procesuale în materie
civilă.
In cazul în care soţii nu se învoiesc asupra
împărţirii bunurilor comune devin aplicabile dispoziţiile art.
36 alin. 1 teza a doua din Codul familiei, instanţa
judecătorească fiind chemată să decidă cu privire la
partajul acestor bunuri. Cererea de partaj are caracter accesoriu
faţă de acţiunea de divorţ, soluţionarea ei revenind,
în temeiul art. 17 din Codul de procedură civilă, instanţei
competente să judece cererea principală de desfacere a
căsătoriei.
Astfel, posibilitatea instanţei de judecată
de a hotărî cu privire la partajul bunurilor comune, dacă soţii
nu se învoiesc asupra împărţirii acestora, oferă suficiente
garanţii menite să asigure garantarea şi ocrotirea dreptului de
proprietate.
Soluţia şi considerentele pronunţate în
decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în
prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea
jurisprudenţei Curţii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 36 alin. 1 din Codul familiei, excepţie ridicată de
Dumitru Viciu în Dosarul nr. 5.568/301/2007 al Tribunalul Bucureşti -
Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 20 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Toma