Decizia Nr.464 din 16.06.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 609 din 12 august 2015

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Simona-Maya Teodoroiu	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Cristina Teodora Pop	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Daniel Silimon în Dosarul nr. 6.929/180/2014 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.435 D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că, prin excepţia invocată, autorul solicită instanţei de contencios constituţional să legifereze cu privire la administrarea probelor.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 6.929/180/2014, Judecătoria Bacău - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Daniel Silimon într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de viol şi lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute la art. 218 alin. (3) lit. e) şi, respectiv, la art. 205 alin. (3) lit. b) din Codul penal, infracţiuni comise în concurs.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, chiar dacă textul criticat arată că probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti, faptul că acesta nu prevede, în mod expres, obligativitatea readministrării în cursul cercetării judecătoreşti a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi care sunt contestate de către părţi dă posibilitatea instanţelor de a respinge cererile de readministrare a unor probe contestate, ceea ce, de altfel, s-a întâmplat şi în soluţionarea dosarului în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Se susţine că, deşi din interpretarea per a contrario a normei criticate reiese în mod evident această obligaţie, lipsa stipulării ei exprese în sarcina instanţelor este de natură a duce la pronunţarea unor soluţii arbitrare în privinţa cererilor de readministrare a unor astfel de probe. Se arată că, pentru aceste motive, textul criticat încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al părţilor interesate să solicite readministrarea în cursul judecării cauzei a probelor administrare în cursul urmăririi penale care sunt contestate. Pentru aceleaşi considerente se susţine şi încălcarea, prin prevederile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.6. Judecătoria Bacău - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul criticat necontravenind dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Se arată, în acest sens, că, potrivit prevederilor art. 92 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală, părţile interesate pot participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi că este firesc ca, în situaţia contestării unora sau a tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a formulării unei cereri de readministrare a lor în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa să examineze această cerere prin prisma prevederilor art. 99-103 din Codul de procedură penală şi să o respingă dacă apreciază că nu este pertinentă sau că este formulată fără un motiv temeinic.7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 374 alin. (7) din Codul de procedură penală. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine, însă, că autorul critică, în realitate, prevederile art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti.“11. Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind statul român, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală prin Decizia nr. 245 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iunie 2015, şi Decizia nr. 342 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 3 iunie 2015.13. Curtea constată că, în prezenta cauză, cu toate că autorul excepţiei raportează textul criticat la aceleaşi norme constituţionale care au fost invocate în susţinerea excepţiilor soluţionate prin deciziile anterior citate, el susţine că, întrucât acesta nu prevede, în mod expres, obligativitatea readministrării în cursul cercetării judecătoreşti a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi care sunt contestate de către părţi, norma criticată dă posibilitatea instanţelor de a respinge cererile de readministrare a unor probe contestate, ceea ce, de altfel, s-a întâmplat şi în soluţionarea dosarului în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Se arată că, deşi din interpretarea per a contrario a normei criticate reiese în mod evident această obligaţie, lipsa stipulării ei exprese în sarcina instanţelor este de natură a duce la pronunţarea unor soluţii arbitrare în privinţa cererilor de readministrare a unor astfel de probe.14. Astfel, Curtea reţine că autorul excepţiei nu formulează o reală critică de neconstituţionalitate, ci se arată nemulţumit de felul în care dispoziţiile art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală sunt interpretate şi aplicate de către instanţele de judecată, respectiv de felul în care acestea au fost interpretate şi aplicate în soluţionarea Dosarului nr. 6.929/180/2014 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală în care are calitatea de inculpat. Or, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind inadmisibilă.15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Daniel Silimon în Dosarul nr. 6.929/180/2014 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală.Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Cristina Teodora Pop