Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.463 din 11.11.2019

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala a Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 911 din 12 noiembrie 2019



SmartCity1

Mona-Maria Pivniceru - preşedinte
Cristian Deliorga - judecător
Marian Enache - judecător
Daniel-Marius Morar - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Elena-Simina Tănăsescu - judecător
Varga Attila - judecător
Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Maria Bardi în Dosarul nr. 141/62/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 470D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 865D/2019, nr. 866D/2019, nr. 867D/2019, nr. 868D/2019, nr. 869D/2019, nr. 870D/2019, nr. 871D/2019, nr. 904D/2019, nr. 946D/2019, nr. 947D/2019, nr. 948D/2019, nr. 949D/2019 şi nr. 996D/2019, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate identice cu cea din Dosarul nr. 470D/2019 al Curţii Constituţionale.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul Curţii nr. 869D/2019 al Curţii Constituţionale, partea Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, în nume propriu, precum şi pentru Casa Naţională de Pensii Publice, a solicitat, în principal, respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate şi, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a acesteia.6. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 871D/2019, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat prin domnul avocat Daniel Dumitru Tomescu o cerere având ca obiect două capete. Mai întâi, solicită conexarea tuturor celor 1000 dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, şi apoi, acordarea unui termen pentru a fi cerute informaţii Casei Naţionale de Pensii Publice.7. Doamna preşedinte dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.033D/2019, nr. 1.050D/2019, nr. 1.051D/2019, nr. 1.052D/2019 şi nr. 1.053D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege ca în Dosarul Curţii nr. 470D/2019.8. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.9. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.050D/2019, prin domnul avocat Daniel Dumitru Tomescu, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat o cerere identică celei trimise în Dosarul nr. 871D/2019, sus-menţionată.10. Având cuvântul cu privire la cererile de amânare formulate, reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu este utilă cauzei cererea de amânare în vederea solicitării de informaţii de la Casa Naţională de Pensii Publice şi, prin urmare, cere respingerea acesteia.11. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt conexabile doar acele dosare care se află în stare de judecată la termenul de astăzi, nu şi cele care, deşi aflate pe rolul Curţii, sunt în fază de raport.12. Curtea respinge cererile de solicitare de informaţii la Casa Naţională de Pensii Publice, considerând că nu sunt utile controlului de constituţionalitate.13. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor anterior enumerate la Dosarul nr. 470D/2019, care a fost primul înregistrat.14. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele de şedinţă acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Dispoziţiile criticate sunt dispoziţii de recalculare, astfel încât nu se poate reproşa că în raţionamentul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie raportarea s-a făcut la un stagiu complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei. Dispoziţiile, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au scopul asigurării unui tratament identic pentru cei pensionaţi anterior, respectiv ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, din perspectiva algoritmului folosit la calcularea pensiei şi a modalităţii unitare de utilizare a punctajului suplimentar rezultat din activităţile desfăşurate în grupele speciale de muncă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:15. Prin Decizia civilă nr. 99/AP din 4 februarie 2019, modificată prin Încheierea de îndreptare a erorii materiale din 27 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 141/62/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introdus prin Legea nr. 192/2015. Excepţia a fost ridicată de Maria Bardi, apelantă-contestatoare într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei şi constituie obiectul Dosarului nr. 470D/2019 al Curţii Constituţionale.16. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă, prin hotărâre judecătorească, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, în litigii având ca obiect recalcularea pensiei, după cum urmează: prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 859/97/2018 - excepţia ridicată de Dumitru Ivanovici şi formând obiectul Dosarului nr. 865D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.207/97/2018 - excepţia ridicată de Ioan Cherecheş şi formând obiectul Dosarului nr. 866D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.208/97/2018 - excepţia ridicată de Tiberiu Nicolae Rad şi formând obiectul Dosarului nr. 867D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.344/97/2018 - excepţia ridicată de Alexandru Bârsăian şi formând obiectul Dosarului nr. 868D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.911/97/2018 - excepţia ridicată de Constantin Bumbescu şi formând obiectul Dosarului nr. 869D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.082/97/2018 - excepţia ridicată de Ioan Hanna şi formând obiectul Dosarului nr. 870D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.138/97/2018 - excepţia ridicată de Gheorghe Leleşan şi formând obiectul Dosarului nr. 871D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.580/97/2018 - excepţia ridicată de Gheorghe Pompiliu Şchioapa şi formând obiectul Dosarului nr. 904D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.038/97/2018 - excepţia ridicată de Vasile Groza şi formând obiectul Dosarului nr. 946D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.324/97/2018 - excepţia ridicată de Marinel Jurcă şi formând obiectul Dosarului nr. 947D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.836/97/2018 - excepţia ridicată de Vasile Dabija şi formând obiectul Dosarului nr. 948D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.325/97/2018 - excepţia ridicată de Petre Olaru şi formând obiectul Dosarului nr. 949D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 10 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.684/97/2018 - excepţia ridicată de Cristian Cimpoer şi formând obiectul Dosarului nr. 996D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.807/97/2018 - excepţia ridicată de Emil Pal şi formând obiectul Dosarului nr. 1.033D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Sentinţa civilă nr. 234 din 25 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 247/97/2018 - excepţia ridicată de Nicolae Alexandru Erkedi şi formând obiectul Dosarului nr. 1.050D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Sentinţa civilă nr. 237 din 25 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.039/97/2018 - excepţia ridicată de Ioan Bot şi formând obiectul Dosarului nr. 1.051D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.347/97/2018 - excepţia ridicată de Nicolae Popescu şi formând obiectul Dosarului nr. 1.052D/2019 al Curţii Constituţionale; prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 624/97/2018 - excepţia ridicată de Petre Lungoci şi formând obiectul Dosarului nr. 1.053D/2019 al Curţii Constituţionale.17. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii excepţiei arată că „pentru persoane care au lucrat în aceleaşi condiţii, pentru aceeaşi perioadă de timp se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete diferite. În concret, pentru pensionarii care au lucrat în mediul radioactiv pentru o perioadă de 15 ani şi care au avut stabilit dreptul de pensie anterior anului 2011, dar au beneficiat de recalcularea prin majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 şi Legii nr. 218/2008, li s-a aplicat un stagiu complet de cotizare de 15 ani în vederea recalculării conform art. 43 din Legea nr. 19/2000 ori Hotărârii Guvernului nr. 407/1990 şi Ordinului nr. 79/1990. Iar prin articolul criticat şi interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va aplica un stagiu complet de cotizare de 22 ani şi 6 luni conform art. 57 din Legea nr. 263/2010 aşa cum era în vigoare la data de 1.01.2016. De precizat că recalcularea pensiei conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 s-a făcut prin adăugarea unui coeficient de 0,5 puncte suplimentar pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale cu utilizarea stagiilor de cotizare care au fost folosite la naşterea dreptului de pensie [sunt redate dispoziţiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Adică aceeaşi chestiune o prevede şi textul de lege din Legea nr. 192/2015, dar cu aplicarea altui stagiu complet de cotizare".18. De asemenea, autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că „Persoanele pensionate după 1.01.2011 şi care au lucrat în condiţii speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari. Persoanele care au lucrat în condiţii speciale de muncă după 1.01.2011 şi cărora li se aplică Legea - beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât şi de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă; prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie art. 1691 din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare, ceea ce este contrar prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 din Constituţia României privind egalitatea în drepturi".19. Autorii susţin că este încălcat şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială. În acest sens, sunt citate pe larg considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010.20. În final autorii apreciază că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât conţinutul art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017.21. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile criticate sunt de natură să creeze o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de pensionari, care au un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de radiaţii. Astfel, recalcularea la care se referă art. 1691 alin. (6) din Legea nr. 263/2010 nu a avut loc, în realitate, la data de 1 ianuarie 2016, ci la date diferite cuprinse în perioada 1 ianuarie 2016 - 1 noiembrie 2018.22. Pe de altă parte, instanţa apreciază că discriminarea rezultă şi din interpretarea greşită şi neconstituţională a prevederilor art. II din Legea nr. 155/2016 din care reiese că de stagiul de cotizare de 15 ani beneficiază „şi persoanele ale căror drepturi s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 şi data intrării în vigoare a prezentei legii", adică în perioada în care stagiul de cotizare a fost de 22 ani şi 6 luni, doar aceste persoane trebuind să formuleze cerere pentru aplicarea stagiului de 15 ani, ceea ce înseamnă că persoanele pensionate anterior datei de 1 ianuarie 2011 nu trebuie să formuleze vreo cerere, întrucât acestea deja beneficiau de stagiul de 15 ani, în baza pensiei aflate în plată la data recalculării.23. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă, în dosarele nr. 946D/2019, nr. 947D/2019, nr. 948D/2019, nr. 949D/2019 şi nr. 1.033D/2019 ale Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul legal criticat nu încalcă art. 16 din Constituţie, neexistând o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, ar exista discriminare în cazul în care s-ar crea diferenţe de tratament juridic în cadrul aceleiaşi categorii, ceea ce nu este cazul în speţă. Or, art. 1691, precum şi art. 1692 au fost introduse în Legea nr. 263/2010 tocmai pentru a elimina inechităţile dintre cele două categorii de pensionari.24. Nu este încălcat nici art. 47 alin. (2) din Constituţie, pentru că nu se anulează dreptul la pensie şi pentru că nu este afectat nici cuantumul drepturilor de pensie aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016.25. Instanţa mai arată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 108 alin. (2) din Constituţie, deoarece dispoziţiile criticate nu au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. De asemenea, nu au fost încălcate nici normele de tehnică legislativă. Consideră că, pentru soluţionarea cauzelor, esenţială este modalitatea în care sunt sau vor fi interpretate şi aplicate dispoziţiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010, atribuţie care intră în sfera instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 126 din Constituţie.26. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă, în dosarele nr. 865D/2019, nr. 866D/2019, nr. 867D/2019, nr. 868D/2019, nr. 869D/2019, nr. 870D/2019, nr. 871D/2019, nr. 904D/2019, nr. 996D/2019, nr. 1.050D/2019, nr. 1.051D/2019, nr. 1.052D/2019 şi nr. 1.053D/2019 ale Curţii, arată că dispoziţiile art. 1691 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale. Acestea vizează pensionari ai sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupe de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale.27. Aşadar, aceştia au fost înscrişi la pensie fie în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, fie în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Conform art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 3/1977, art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră şi art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data depunerii cererilor de pensionare, pensionarii au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, stagiu avut în vedere de casele teritoriale de pensii la emiterea deciziilor de înscriere la pensie, ca urmare a încadrării locurilor de muncă în grupa întâi de muncă şi/sau grupa a doua de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale.28. Prin urmare, este în afara oricărei discuţii faptul că aceşti pensionari au dreptul la creşterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în perioadele în care au desfăşurat activităţi în locurile de muncă reţinute de legiuitor, conform art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, creştere care se acordă, conform alin. (3) al art. 1691 din Legea nr. 263/2010, pe calea recalculării drepturilor de pensie.29. Conform alin. (3) al art. 1691 din Legea nr. 263/2010, creşterea punctajelor anuale se realizează prin adăugarea la numărul total de puncte realizate de beneficiarul pensiei până la data recalculării a numărului de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), urmând ca, la determinarea punctajului mediu anual, să se utilizeze „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii", sintagmă ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.30. În continuare, instanţa arată că, deşi casa judeţeană de pensii a susţinut că nu se poate utiliza, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani, aceste susţineri sunt neîntemeiate. În primul rând, potrivit art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, stagiile complete de cotizare sunt acelea „corespunzătoare fiecărei situaţii", adică corespunzătoare situaţiei personale a fiecărui asigurat, respectiv corespunzătoare condiţiilor în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare (de exemplu, asiguraţi care au lucrat în condiţii normale de muncă, asiguraţi care au lucrat în condiţii speciale, asiguraţi care au realizat stagiu de cotizare în zona I/II de expunere la radiaţii, asiguraţi care au realizat stagiu de cotizare în condiţii de handicap, asiguraţi care au realizat stagiu de cotizare ca nevăzători, aşa cum sunt aceste situaţii prevăzute chiar în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 şi, respectiv, în art. 56-59 din aceeaşi lege). În acest context, în continuare instanţa precizează că, în vederea aplicării dispoziţiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, s-a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Instanţa judecătorească citează dispoziţiile alin. (8) al art. 134 din Normele metodologice, nou-introduse, din care rezultă, în opinia sa, că stagiul complet de cotizare utilizat este stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010 la data de la care se cuvin drepturile recalculate, adică 1 ianuarie 2016, corespunzătoare fiecărei situaţii.31. Mai departe, în punctul său de vedere, instanţa apreciază că, pentru identificarea fiecărei situaţii, legiuitorul a făcut trimitere la stagiile de cotizare prevăzute, după caz, în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 şi în art. 56-59 din Legea nr. 263/2010.32. Potrivit anexei nr. 5, stagiile complete de cotizare, după caz, pentru femei şi pentru bărbaţi, sunt cuprinse între 25 şi 35 de ani, în funcţie de luna şi anul naşterii pensionarului, luna şi anul pensionării, precum şi de vârsta asiguratului la ieşirea la pensie. Instanţa mai face trimitere şi la articolele 56-59 din Legea nr. 263/2010, în forma acestora la data de 1 ianuarie 2016.33. În continuare, instanţa mai susţine că, faţă de dispoziţiile legale indicate, văzând şi prevederile legale la care fac trimitere aceste articole, dar şi înţelesul sintagmei „corespunzătoare fiecărei situaţii", înţeles pe care chiar normele de aplicare l-au dat sintagmei, se constată că intenţia legiuitorului, atunci când a făcut trimitere la stagiile complete de cotizare corespunzătoare fiecărei situaţii, a fost aceea de a recunoaşte stagiul complet de cotizare avut în vedere atât la stabilirea iniţială a drepturilor de pensie, cât şi la recalculările ulterioare, dar şi cel aflat în plată la data de 1 ianuarie 2016 sau la data formulării unei cereri de recalculare a pensiei în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010.34. Or, continuă instanţa, chiar dacă cei pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 au lucrat în condiţii de muncă identice, adică în condiţii de muncă încadrate în grupa I de muncă/în condiţii speciale, cu cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010, legea nouă (Legea nr. 263/2010) nu se poate aplica efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia decât în cazurile expres prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil, ceea ce nu este cazul în speţă.35. În favoarea celor pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 sunt şi prevederile art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 modificate de Legea nr. 155/2016. Este adevărat că Legea nr. 155/2016 a intrat în vigoare după intrarea în vigoare a Legii nr. 192/2015, fiind aplicabilă numai de la această dată, însă menţiunea privind stagiul complet de cotizare de 20 de ani pentru pensionarii aflaţi în situaţia beneficiarilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010 face dovada celor reţinute deja şi, în principal, a faptului că stagiul complet de cotizare aplicabil în cazul oricărei recalculări a pensiei este cel „corespunzător fiecărei situaţii", şi anume corespunzător situaţiei personale a fiecărui asigurat, respectiv corespunzător condiţiilor în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare (cum s-a reţinut deja).36. În favoarea menţinerii în beneficiul celor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011 a unui stagiu complet de cotizare de 20/25 de ani este, de asemenea, teoria drepturilor câştigate, prevăzută expres de alin. (4) al art. 1691 al Legii nr. 263/2010; intenţia legiuitorului de a menţine, în urma recalculării, punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării, în situaţia în care rezultă un punctaj mediu anual mai mic, face dovada unui principiu prevăzut, adesea, expres în actele normative care prevăd recalcularea pensiilor [de exemplu, art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 sau art. 59 din Legea nr. 223/2015]. Or, dacă intenţia legiuitorului este menţinerea cuantumului pensiei câştigate, este evident că orice operaţiune de recalculare a pensiei care tinde la reducerea drepturilor câştigate este interzisă şi încalcă principiul neretroactivităţii legii civile.37. Totodată, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă consideră că trebuie avute în vedere şi dispoziţiile Deciziei nr. 437 din 29 octombrie 2013, pronunţate de Curtea Constituţională în contextul analizării constituţionalităţii prevederilor art. III alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013. Aceste dispoziţii declarate neconstituţionale nu au legătură cu articolul supus analizei prin prezenta excepţie, dar au prevăzut aplicarea unui indice de corecţie unor drepturi de pensie deschise anterior intrării lor în vigoare, situaţie similară speţei de faţă.38. Faţă de cele dispuse de Curtea Constituţională, se constată că, într-adevăr, Legea nr. 192/2015 trebuie să respecte suveranitatea Legii nr. 19/2000/Legii nr. 3/1977 şi, respectiv, stagiile complete de cotizare de care beneficiază pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării sale în vigoare, iar, în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, acest lucru nu se poate realiza prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie găsite mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii.39. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă mai arată că, în încercarea soluţionării problemei de drept de mai sus, respectiv a semnificaţiei sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii", se reţine soluţia din Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a dispus că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010."40. Cu toate acestea, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă susţine că dispoziţiile tezei finale a art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 195/2016, adică 1 ianuarie 2016, respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 şi al Legii nr. 19/2000, acte normative care au prevăzut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor unor categorii de pensionari aflaţi în situaţii speciale. Instanţa arată că teza finală a art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, atunci când are în considerare alte stagii complete de cotizare decât cele sub imperiul cărora s-au stabilit drepturile iniţiale de pensie, încalcă suveranitatea unei legi anterioare, respectiv suveranitatea dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 şi, respectiv, suveranitatea art. 43 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.41. În final, instanţa se referă şi la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1691 alin. (1), (2), (3) teza I, (4), (5) şi (6) din Legea nr. 263/2010. Astfel, instanţa apreciază că aceste dispoziţii sunt constituţionale raportat la motivarea excepţiei de către autori şi la textele din Constituţie invocate, cu atât mai mult cu cât nemulţumirea acestora priveşte prevederile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 numai prin raportare la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 69/2018, decizie care doar a interpretat art. 1691 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010.42. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate Guvernului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.43. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:44. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.45. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Acestea au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, şi au următorul cuprins: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite. (2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001. (3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii. (4) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. (5) Recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016. (6) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016.46. Din analiza motivării excepţiei rezultă însă că aceasta nu vizează, în realitate, întregul art. 1691 din Legea nr. 263/2010, ci doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din alin. (3) al acestuia. Mai mult decât atât, autorii critică art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.47. Ca atare, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.48. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 47 alin. (2) din Constituţie privind nivelul de trai şi ale art. 108 alin. (2) referitor la emiterea hotărârilor Guvernului.49. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în măsura în care, din analiza motivării excepţiei se poate decela în mod rezonabil concluzia că autorii acesteia apreciază că pensionarii vizaţi de dispoziţiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 sunt discriminaţi faţă de persoanele pensionate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, o asemenea discriminare nu subzistă, pentru raţiunile care vor fi prezentate mai departe.50. Cu referire la categoria de subiecţi de drept pretins a fi discriminaţi, Curtea reţine că, pentru a beneficia de creşterea punctajelor anuale prevăzută de dispoziţiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010, pensionarii vizaţi de acestea trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii: (1) drepturile de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011; (2) au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii şi (3) nu au beneficiat, anterior adoptării art. 1691 din Legea nr. 263/2010, de majorarea punctajelor anuale conform actelor normative enumerate în art. 1691 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.51. Cu referire la categoria de subiecţi de drept faţă de care autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că subzistă discriminarea, Curtea observă că, potrivit art. 100 din Legea nr. 263/2010, „Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii".52. Dacă art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 instituie dreptul la creşterea punctajelor anuale pentru pensionarii care îndeplinesc cele 3 condiţii anterior enumerate, dispoziţiile art. 1691 alin. (3)-(6) din Legea nr. 263/2010 reglementează modalitatea concretă prin care este valorificată creşterea punctajelor anuale. În Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că legea care va „guverna" stagiile complete de cotizare este legea în vigoare la data recalculării pensiilor, adică Legea nr. 263/2010. Această interpretare dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exclude deci posibilitatea ca legea aplicabilă stagiului complet de cotizare să fie cea în vigoare la data stabilirii dreptului de pensie.53. Criticile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate pleacă de la următoarea observaţie: în cazul persoanelor pensionate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, prin luarea în considerare şi a majorării punctajelor lunare, este cel prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii dreptului de pensie, adică Legea nr. 263/2010. Autorii excepţiei sesizează, aşadar, faptul că, în vreme ce legea aplicabilă stagiului complet de cotizare al pensionarilor vizaţi de art. 100 din Legea nr. 263/2010 este legea în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie ale acestora, legea aplicabilă stagiului complet de cotizare al celor pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011 este cea în vigoare la data recalculării pensiilor acestora. În opinia autorilor, acest tratament diferenţiat are semnificaţia unei discriminări interzise de art. 16 alin. (1) din Constituţie.54. Dacă legea aplicabilă stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv anexa nr. 5 şi art. 56-59 din aceasta, legea aplicabilă stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010 este cea prevăzută de art. 95 alin. (1)-(2) din aceasta. Este evident deci că legea aplicabilă stagiului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010 este Legea nr. 263/2010, respectiv anexa nr. 5 şi art. 56-59.55. Curtea reţine că, pe de o parte, este adevărat că stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011 este „guvernat" de legea în vigoare la data recalculării pensiilor acestora, în vreme ce stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al celor pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010 este „guvernat" de legea în vigoare la data calculării pensiilor acestora. Cu alte cuvinte, acelaşi obiect, adică stagiul complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual, este reglementat în mod diferit. Prima facie, deci, s-ar putea spune că legiuitorul îi tratează diferenţiat pe pensionari şi asiguraţi. Pe de altă parte însă, Curtea reţine că legea în vigoare la data recalculării pensiilor celor pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi legea în vigoare la data calculului pensiilor celor pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010 reprezintă una şi aceeaşi lege, adică Legea nr. 263/2010, respectiv anexa nr. 5 şi art. 56-59. Rezultă că persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 nu sunt discriminate faţă de cele pensionate ulterior acestei date, din punctul de vedere al legii aplicabile stagiului complet de cotizare care va fi luat în considerare la recalcularea, respectiv la stabilirea pensiilor.56. Pentru cei pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011, efectele practice ale adoptării Legii nr. 192/2015 sunt următoarele: cei care, la data deschiderii drepturilor de pensie, au beneficiat de reducerea stagiilor de cotizare şi care, din acest motiv, nu au beneficiat, până la data adoptării Legii nr. 192/2015, de majorările prevăzute de art. 1691 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, vor avea două cuantumuri posibile ale pensiei. Astfel, ca urmare a recalculării, prin luarea în calcul a creşterii punctajelor anuale, se va obţine fie un cuantum mai mare al acestora, fie un cuantum mai mic. Dacă, în urma recalculării, prin aplicarea creşterii punctajelor anuale şi a duratei stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei este mai mare, rezultă că beneficiul creşterii punctajelor anuale este mai avantajos decât beneficiul reducerii stagiului de cotizare luat în considerare la stabilirea pensiei. Dimpotrivă, dacă, în urma recalculării, prin aplicarea creşterii punctajelor anuale şi a duratei stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei este mai mic, rezultă că beneficiul creşterii punctajelor anuale este mai puţin avantajos decât cel al reducerii stagiului complet de cotizare de la data stabilirii dreptului de pensie. Evident, în această situaţie, ţinând seama de dispoziţiile art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, se menţin punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării. Prin urmare, în prima ipoteză, cei pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011 se află într-o situaţie mai favorabilă decât situaţia în care se aflau înainte de adoptarea Legii nr. 192/2015. În a doua ipoteză, aceştia se află în aceeaşi situaţie în care se aflau înainte de adoptarea Legii nr. 192/2015, când nu beneficiaseră de majorările la care se face referire în art. 1691 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.57. În acest context, Curtea observă că măsura excluderii de la beneficiul majorării punctajelor anuale a pensionarilor cărora, la stabilirea pensiei, le fusese acordat beneficiul reducerii duratei stagiilor complete de cotizare a fost considerată constituţională de Curtea Constituţională [a se vedea deciziile Curţii Constituţionale nr. 61 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 10 mai 2016, nr. 718 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2015, nr. 6 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 26 februarie 2014, nr. 274 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013 şi nr. 277 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 1 august 2013].58. Este adevărat că, în măsura în care durata reducerilor stagiilor de cotizare de care au beneficiat cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011 la stabilirea drepturilor lor de pensie, a fost mai avantajoasă decât durata reducerilor stagiilor complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 şi care vor fi avute în vedere la recalcularea pensiilor lor, se poate ajunge la situaţia ca, urmare a recalculării, pensiile să aibă un cuantum mai mic decât cuantumul pensiei în plată la data recalculării. Într-o asemenea eventualitate însă devin aplicabile dispoziţiile art. 1691 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării".59. Împrejurarea că, urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 1691 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu creşte în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificaţia unei discriminări a titularilor acestora faţă de cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, ea este consecinţa opţiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 1691 din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creşterii punctajelor anuale, cât şi a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie.60. Curtea reţine, mai departe, că, în motivarea excepţiei, se apreciază că subiecţii de drept vizaţi de art. 1691 din Legea nr. 263/2010 sunt discriminaţi şi faţă de categoria de pensionari excluşi de Legea nr. 192/2015 de la acordarea creşterii punctajelor anuale, adică pensionarii care au beneficiat anterior adoptării acesteia de majorarea punctajelor anuale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, Legii nr. 218/2008, art. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din Legea nr. 263/2010, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.61. Aceste critici de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, întrucât cele două categorii de pensionari nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie. Astfel, în vreme ce pensionarii titulari ai dreptului prevăzut de art. 1691 din Legea nr. 263/2010 au beneficiat de stagiu de cotizare redus la calcularea pensiei, pensionarii care au beneficiat de majorările la care se face trimitere în art. 1691 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, nu au avut parte de un stagiu de cotizare redus.62. În ceea ce priveşte motivarea excepţiei din perspectiva art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că autorii acesteia se rezumă la a indica, pe de o parte, textul Constituţie aplicabil şi, pe de altă parte, considerente, cu valoare de principiu mai degrabă, dintr-o decizie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010. Astfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi" (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011 şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).63. În atare condiţii, Curtea constată că nu sunt respectate exigenţele de motivare a excepţiei de constituţionalitate pe care le-a impus, în mod constant, în jurisprudenţa sa.64. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 108 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege.65. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Bardi în Dosarul nr. 141/62/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Dumitru Ivanovici, de Ioan Cherecheş, de Tiberiu Nicolae Rad, de Alexandru Bârsăian, de Constantin Bumbescu, de Ioan Hanna, de Gheorghe Leleşan, de Gheorghe Pompiliu Şchioapa, de Vasile Groza, de Marinel Jurcă, de Vasile Dabija, de Petre Olaru, de Cristian Cimpoer, de Emil Pal, de Nicolae Alexandru Erkedi, de Ioan Bot, de Nicolae Popescu şi de Petre Lungoci în dosarele nr. 859/97/2018, nr. 1.207/97/2018, nr. 1.208/97/2018, nr. 1.344/97/2018, nr. 1.911/97/2018, nr. 3.082/97/2018, nr. 3.138/97/2018, nr. 1.580/97/2018, nr. 3.038/97/2018, nr. 3.324/97/2018, nr. 2.836/97/2018, nr. 3.325/97/2018, nr. 3.684/97/2018, nr. 1.807/97/2018, nr. 247/97/2018, nr. 3.039/97/2018, nr. 1.347/97/2018 şi nr. 624/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2019.PREŞEDINTEprof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERUMagistrat-asistent,Cosmin-Marian Văduva



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 463/2019

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 463 din 2019
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 140 2016
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Însă MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * A doua ipotecă * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm firme de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Norma 8 2020
    Sunt atât de încântat că am primit un împrumut de la un creditor care m-a ajutat cu împrumutul meu. A fost uimitor cum am primit un împrumut ... Am încercat un serviciu diferit, dar nu am putut niciodată să obțin un împrumut de la acel serviciu. Unii dintre ei îmi vor cere să completez o mulțime de documente, iar la sfârșitul zilei nu se va termina bine. Dar sunt fericit după întâlnirea cu Elena Nino. Am reușit să obțin împrumutul meu de 22.000 € Euro acum afacerea mea merge bine și vreau să știți toate acestea astăzi, deoarece sunt rapide și 100% fiabile. Acum plătesc împrumutul pe care l-am primit de la compania Elena Nino împrumuturi din toată lumea. Luați legătura cu aceștia și nu pierdeți timp cu acești creditori contactați cu drag acest e-mail: elenanino0007@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 15 2020
    GET Rich with ATM CARD BLANC ... Whatsapp: +18033921735 Vreau să depun mărturie despre cardurile de ATM-uri Dark Web care pot retrage bani de la orice mașini de ATM din întreaga lume. Am fost foarte sărac înainte și nu am nicio treabă. Am văzut atât de multe mărturii despre modul în care hackerii Dark Web le trimit cardul gol ATM și îl folosesc pentru a colecta bani în orice mașină ATM și a deveni bogat. (darkwebblankatmcard@gmail.com) Le trimit prin e-mail și mi-au trimis cardul bancomat gol. L-am folosit pentru a obține 120.000 de euro. retrageți maxim 5.000 EUR zilnic. Dark Web dă cartea doar pentru a ajuta săracii. Păstrați și luați bani direct de pe orice seif de mașină ATM folosind cardul programat ATM care rulează în modul automat. E-mail: darkwebblankatmcard@gmail.com Text & Call sau WhatsApp: +18033921735
ANONIM a comentat Decretul 931 2017
    * Utilizați această perioadă de blocare pentru a investi și a începe să câștigați direct de acasă ..... Inbox me pentru a începe! * Investiți 300 € pentru a câștiga 3000 € Investiți 400 € pentru a câștiga 4000 € Investiți 500 € pentru a câștiga 5000 € Investiți 600 EUR pentru a câștiga 6000 € Investiți 700 € pentru a câștiga 7000 € Investiți 8000 EUR pentru a câștiga 80 000 EUR Investiți 9000 EUR pentru a câștiga 90.000 € Totul în 7 zile de profit și plata de 100% este asigurată. Dacă sunteți interesat să investiți cu noi, contactați-ne acum prin WhatsApp +15022064419 sau prin e-mail tradewithcarlos2156@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 817 2017
    Sunt Brette M. Wagner, un creditor privat care acordă împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și instituțiilor guvernamentale cu o dobândă scăzută de 3%. Știm că există o mulțime de familii care trăiesc din salariu și altele care nu pot avea grijă de obligațiile lor financiare și din acest motiv, sunt aici pentru restaurare financiară. Ofer o gamă largă de servicii financiare care include: Planificarea afacerilor, Finanțe comerciale și de dezvoltare, Proprietăți și credite ipotecare, Împrumuturi de consolidare a creanțelor, Împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi private, Refinanțare la domiciliu, Împrumuturi hoteliere, împrumuturi pentru studenți etc. Răspundeți imediat prin e-mail de mai jos pentru mai multe informatii. E-mail: (brettewagnerfinancialservice@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decizia 463/2019
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu