DECIZIE   Nr. 454 din 20 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 946 din 25 octombrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Aurelia Rusu           - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Fene Grup" - S.A. in Dosarul nr. 147/2005 si in Dosarul nr. 7.685/2004 ale Judecatoriei Iasi.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in dosarele nr. 354D/2005 si nr. 434D/2005 au continut identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 434D/2005 la Dosarul nr. 354D/2005, care este primul inregistrat.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens arata ca nu poate fi retinuta critica autorului exceptiei potrivit careia dispozitia de lege criticata incalca prevederile art. 16 din Constitutie, deoarece principiul egalitatii nu poate ca, prin extensie, sa primeasca semnificatia unei egalitati intre cetateni si autoritatile publice. Astfel, cetatenii se bucura de drepturile prevazute in Constitutie si legi, fiind egali in fata acestora si a autoritatilor publice, in timp ce autoritatile publice exercita atributii ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, in realizarea functiilor pentru care sunt create. De asemenea, arata ca nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia dispozitia de lege criticata incalca prevederile art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2) si art. 124 alin. (2) din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 13 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 147/2005, si Incheierea din 25 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 7.685/2004, Judecatoria Iasi a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicata de Societatea Comerciala "Fene Grup" - S.A. intr-o cauza civila ce are ca obiect pretentii.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstitutionale, incalcand prevederile art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie. Astfel, prin scutirea institutiilor prevazute de textul criticat de la plata taxei de timbru se introduce o inegalitate de tratament intre diferitii titulari ai dreptului de proprietate privata. Textul criticat contravine si dispozitiilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, deoarece creeaza o situatie de inegalitate, in fata instantelor judecatoresti, intre o autoritate publica si o persoana juridica privata. De asemenea, dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 incalca si prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, referitoare la dreptul partilor la un proces echitabil, aceasta incluzand si un regim uniform de percepere a taxei judiciare de timbru. Dreptul partilor la un proces echitabil este consacrat si de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si trebuie interpretat prin prisma art. 20 alin. (1) din Constitutie. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis in Cauza Creuz contra Poloniei ca stabilirea unui regim injust in ceea ce priveste taxele judiciare de timbru incalca prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventie, care garanteaza dreptul la un proces echitabil. Din perspectiva acestui principiu prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstitutionale, intrucat instituie un regim inegal intre persoanele private si autoritatile publice, in fata instantelor judecatoresti civile, in ceea ce priveste plata taxei de timbru pentru introducerea unei actiuni in justitie.
    Judecatoria Iasi apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca instanta de contencios constitutional a statuat de nenumarate ori ca dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt constitutionale. Astfel, atat din prisma Constitutiei, cat si din cea a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, accesul liber la justitie nu echivaleaza cu gratuitatea acestuia. De altfel, Constitutia statueaza si obligatia cetatenilor de a contribui la cheltuielile publice, taxele de timbru fiind circumscrise acestei categorii. Scutirile de care beneficiaza autoritatile publice de la plata taxei de timbru sunt de natura a contribui pozitiv la bugetul de stat, buget din care sunt finantate aceste institutii, astfel ca nu se poate sustine nici ideea discriminarii sau inegalitatii de tratament si nici ca proprietatea privata ar fi inegal ocrotita. De asemenea, nu poate fi primita nici interpretarea data de autoarea exceptiei dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, in sensul ca dreptul la un proces presupune si un regim uniform de percepere a taxei de timbru. Astfel, intelesul notiunii de proces echitabil, din prisma Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, presupune alte conditii, si anume caracterul echitabil al procedurii, dezbaterea publica a cauzei, desfasurarea procesului intr-un termen rezonabil etc. De asemenea, arata ca prin acordarea de scutiri de la plata taxei de timbru autoritatilor si institutiilor publice, care prin natura lor nu realizeaza profit, nu se incalca prevederile din Constitutie invocate de autorul exceptiei. De altfel, legiuitorul a acordat scutiri la plata taxelor de timbru atat persoanelor juridice aflate in stare de faliment, cat si persoanelor care nu pot face fata cheltuielilor unei judecati, potrivit art. 74 - 78 din Codul de procedura civila.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. In acest sens, arata ca plata unor taxe sau impozite nu reprezinta un drept, ci o obligatie constitutionala a cetatenilor, prevazuta la art. 56 alin. (1) din Constitutie, conform careia "cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice". Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 139 alin. (1) din Constitutie, "impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Rezulta asadar ca legiuitorul este competent sa dispuna in acest domeniu, fiind suveran in a acorda scutiri de la plata taxelor de timbru in considerarea anumitor situatii determinate, de regula pentru anumite categorii de cereri sau actiuni, indiferent de titular, sau pentru anumite categorii de persoane, in considerarea calitatii persoanei respective si a obiectului cererii.
    Ratiunea pentru care anumite autoritati publice sunt scutite de la plata taxei de timbru este aceea ca actiunile si cererile introduse de ele prezinta o stransa legatura cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea nu se poate afirma ca persoanele fizice sau juridice care urmaresc realizarea unor interese proprii in litigiile cu autoritatile publice prevazute la art. 17 din Legea nr. 146/1997 se afla in aceeasi situatie juridica cu acestea. Prin Decizia nr. 373/2003, Curtea Constitutionala a statuat ca scutirea autoritatilor publice vizate de textele criticate de la taxele judiciare de timbru este justificata in mod obiectiv si rational de faptul ca autoritatile respective - creditori bugetari - sunt finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel ca ar fi absurd ca autoritatile in cauza sa fie obligate (formal) sa plateasca din buget o taxa care revine aceluiasi buget. Nici critica referitoare la incalcarea principiului constitutional referitor la accesul la justitie, continut in art. 21, nu este intemeiata, deoarece accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecatoreasca in mod gratuit. In cadrul mecanismului statului functia de restabilire a ordinii de drept, care se realizeaza de catre autoritatea judecatoreasca, este de fapt un serviciu public, ale carui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. In acest sens, arata ca principiul egalitatii prevazut de Legea fundamentala nu poate ca, prin extensie, sa primeasca semnificatia unei egalitati intre cetateni si autoritatile publice. Astfel, cetatenii se bucura de drepturile prevazute in Constitutie si legi, fiind egali in fata acestora si a autoritatilor publice, in timp ce autoritatile publice exercita atributii ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, in realizarea functiilor pentru care sunt create. De asemenea, prin Decizia nr. 373/2003 Curtea Constitutionala a statuat ca scutirea autoritatilor publice vizate de textele criticate de la taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare are o justificare obiectiva si rationala, autoritatile respective - creditori bugetari - fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel ca ar fi absurd ca autoritatile in cauza sa fie obligate (formal) sa plateasca din buget o taxa care revine aceluiasi buget.
    In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 17 din Legea nr. 146/1997, fata de dispozitiile art. 21 din Constitutie si cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, arata ca prevederile invocate in sustinerea exceptiei nu exclud stabilirea unor conditii in legatura cu introducerea actiunilor in justitie, intre care si aceea a platii unor taxe, asa cum nici una dintre aceste prevederi nu stabileste gratuitatea serviciului public al justitiei. De asemenea, nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997 incalca dispozitiile art. 44 alin. (2) din Constitutie, deoarece scutirea prin lege de la plata taxei judiciare de timbru nu are in vedere calitatea de titular al dreptului de proprietate a autoritatilor si institutiilor publice, ci, asa cum s-a aratat mai sus, sursa de finantare a acestora, precum si natura litigiilor.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Art. 17 a fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, ordonanta aprobata prin Legea nr. 112/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998. De asemenea, textul de lege criticat a mai fost modificat prin Legea nr. 26/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 31 din 27 ianuarie 1999, si prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, ordonanta aprobata prin Legea nr. 169/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 11 aprilie 2001. Textul de lege criticat are urmatorul continut: "Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile si actiunile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, cand au ca obiect venituri publice."
    Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile de lege criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2) si cele ale art. 124 alin. (2) din Constitutie, care au urmatorul continut:
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
    - Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
    - Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.";
    - Art. 124 alin. (2): "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti."
    De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cu urmatorul continut: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, se constata ca dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, Decizia nr. 179 din 8 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003, Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 20 februarie 2003, Decizia nr. 121 din 25 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003, Decizia nr. 177 din 8 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, Decizia nr. 29 din 30 ianuarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 283 din 26 aprilie 2002, Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001, Decizia nr. 185 din 10 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 5 februarie 2001, si prin Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, Curtea Constitutionala a statuat ca aceste dispozitii sunt constitutionale.
    Cu acele prilejuri Curtea a statuat ca sustinerea autorului exceptiei privind instituirea unei inegalitati in drepturi intre cetateni si autoritatile publice este neintemeiata. Principiul egalitatii prevazut de Constitutie pentru cetateni nu poate ca, prin extensie, sa primeasca semnificatia unei egalitati intre cetateni si autoritatile publice. Asa cum rezulta din dispozitiile constitutionale ale art. 16 cetatenii se bucura de drepturile prevazute in Constitutie si in legi, fiind egali in fata acestora si a autoritatilor publice, in timp ce autoritatile publice exercita atributiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, in realizarea functiilor pentru care sunt create.
    In ceea ce priveste scutirea autoritatilor publice vizate de textele criticate de la taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare, aceasta are o justificare obiectiva si rationala, autoritatile respective - creditori bugetari - fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel ca ar fi absurd ca autoritatile in cauza sa fie obligate (formal) sa plateasca din buget o taxa care revine aceluiasi buget.
    In legatura cu critica de neconstitutionalitate bazata pe sustinerea ca se incalca dreptul de liber acces la justitie, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata, intrucat nici dispozitiile constitutionale ale art. 21 si nici cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu exclud stabilirea unor conditii in legatura cu introducerea actiunilor in justitie, intre care si aceea a platii unor taxe, asa cum nici una dintre aceste prevederi nu stabileste gratuitatea serviciului public al justitiei.
    In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, Curtea a statuat ca aceste prevederi constitutionale reprezinta garantii ce privesc orice fel de proprietate privata, care este ocrotita in mod egal, indiferent de proprietar, si nicidecum proprietatea publica, al carei regim este stabilit la art. 136 din Constitutie. Curtea a constatat ca ratiunea pentru care anumite autoritati publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea ca actiunile si cererile introduse de ele prezinta o stransa legatura cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. In acest sens, Curtea a retinut ca sunt venituri publice atat veniturile realizate de institutiile publice din raporturi juridice de drept public, cat si cele rezultate din raporturi juridice de drept privat, astfel ca sustinerea exceptiei, sub acest aspect, este nefondata. De asemenea, este neintemeiata sustinerea autorului exceptiei privind incalcarea garantarii dreptului de proprietate privata, intrucat stabilirea unor exceptii de la plata taxelor de timbru, plata ce constituie o obligatie, iar nu un drept, reprezinta un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta il exercita in considerarea anumitor situatii determinate, cum este si cazul scutirii reglementate de dispozitiile legale criticate. De asemenea, Curtea a mai constatat ca nu se poate tagadui constitutionalitatea scutirii, prin lege, de la plata taxei de timbru a actiunilor judecatoresti introduse de institutiile publice, sume care se fac venit la bugetul de stat, deoarece plata de catre aceste institutii a taxelor judiciare de timbru ar determina scoaterea temporara si nejustificata a unor sume de bani din bugetul statului pentru a fi recuperate odata cu incasarea acestei taxe. Asa fiind, scutirea de plata taxei de timbru a anumitor persoane are in vedere imprejurari care tin de statutul lor ori de natura litigiilor deduse instantelor, iar nu ratiuni de simetrie legate de calitatea partilor in procesul civil. De asemenea, se constata ca nu se poate retine nici critica potrivit careia dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 incalca prevederile art. 124 alin. (2) din Constitutie.
    Solutia adoptata si considerentele deciziilor citate sunt valabile si in prezenta cauza, intrucat nu au aparut elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Fene Grup" - S.A. in Dosarul nr. 147/2005 si in Dosarul nr. 7.685/2004 ale Judecatoriei Iasi.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 20 septembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu