DECIZIE   Nr. 452 din 28 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1043 din 11 noiembrie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Florentina Geangu     - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, ridicata de Mihai Viorel in Dosarul nr. 849/2004 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Magistratul-asistent refera asupra cererii depuse la dosarul cauzei de catre autorul exceptiei, prin care acesta solicita judecata in lipsa si depune la dosar concluzii scrise.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul pe fond, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca textul de lege criticat nu incalca prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 2 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 849/2004, Curtea de Apel Oradea - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de petentul Mihai Viorel intr-o cauza avand ca obiect plangerea impotriva rechizitoriului din data de 28 ianuarie 2004 al Parchetului National Anticoruptie.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textul de lege criticat incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), referitoare la separatia puterilor in stat, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) si (2), referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 126 alin. (1), privitoare la autoritatile prin a caror activitate se realizeaza justitia, si, respectiv, dispozitiile art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se sustine, in esenta, ca dispozitiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala limiteaza nejustificat actele procurorului impotriva carora se poate face plangere in justitie, in sfera acestora nefiind inclus si rechizitoriul, act prin care pot fi dispuse solutii de natura celor prevazute expres de prevederile art. 278^1 din Codul de procedura penala, asa incat impotriva acestor solutii, chiar daca se incadreaza in textul legal criticat, cel interesat nu poate sa se adreseze cu plangere instantei judecatoresti. Se arata in acest sens faptul ca in speta procurorul a dispus neinceperea urmaririi penale fata de sase denuntatori, iar petentul autor al exceptiei nu are posibilitatea de a combate aceasta masura a procurorului, intrucat a fost dispusa prin rechizitoriu, iar nu prin rezolutie sau ordonanta, pentru a fi incidente dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala, in actuala redactare.
    Curtea de Apel Oradea - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este fondata. Se arata ca, in conditiile in care neinceperea urmaririi penale fata de alti faptuitori s-a dispus prin rechizitoriu, act care nu poate fi desfiintat prin procedura prevazuta de art. 278^1 din Codul de procedura penala, persoanele interesate nu au posibilitatea sa se planga la instanta de judecata impotriva acestei solutii a procurorului, ceea ce este de natura a aduce atingere dreptului de acces liber la justitie, precum si principiului constitutional potrivit caruia justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Se apreciaza ca, pentru reglementarea acestei situatii, "se impune modificarea dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala, in sensul ca plangerea in fata instantei sa se poata face si impotriva rechizitoriului, in ceea ce priveste dispozitia de netrimitere in judecata", o alta solutie fiind, in opinia instantei, "modificarea dispozitiilor art. 336 si ale art. 337 din Codul de procedura penala, in sensul ca sa se prevada posibilitatea extinderii procesului penal din oficiu, de catre instanta de judecata [...]".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei institutii.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textul de lege criticat nu contravine prevederilor constitutionale, respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei. In sustinerea acestei opinii arata ca pot fi atacate cu plangere la judecatorie nu numai ordonantele sau rezolutiile de neincepere a urmaririi penale date de procuror inainte sau in cursul urmaririi penale, ci si solutiile de netrimitere in judecata dispuse de acesta la terminarea urmaririi penale, dupa ce verifica lucrarile urmaririi penale trimise de organele de cercetare penala, potrivit art. 261 din Codul de procedura penala, si se pronunta asupra lor.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2), intrucat rechizitoriul este actul de sesizare a instantei de judecata prin care se realizeaza tocmai liberul acces la justitie. Totodata, arata ca "in cuprinsul rechizitoriului procurorul face mentiune in legatura cu solutiile de clasare, neincepere a urmaririi penale, scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale fata de unii invinuiti sau inculpati, insa aceste solutii de netrimitere in judecata se dispun de procuror numai prin rezolutie sau ordonanta", acte impotriva carora persoana interesata poate face plangere la instanta judecatoreasca, in temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala.
    Referitor la critica de neconstitutionalitate in raport de prevederile art. 126 alin. (1) din Constitutie, republicata, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat persoana nemultumita de solutia data plangerii sale impotriva masurilor luate sau actelor efectuate de procuror are dreptul, potrivit textului legal criticat, sa se adreseze instantei de judecata, singura autoritate care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, realizeaza justitia in Romania. Totodata, se arata ca stabilirea procedurii de judecata reprezinta atributul exclusiv al legiuitorului.
    In ceea ce priveste prevederile art. 1 alin. (4) si ale art. 20 din Constitutie, republicata, invocate, de asemenea, in motivarea exceptiei, se apreciaza ca acestea nu au incidenta in cauza.
    In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Curtea constata ca, desi a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 din Codul de procedura penala, in realitate, asa cum rezulta din motivarea exceptiei, critica de neconstitutionalitate priveste numai dispozitiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedura penala. Asa fiind, Curtea Constitutionala se va pronunta asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, potrivit carora "Dupa respingerea plangerii facute conform art. 275 - 278, impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta".
    Autorul exceptiei considera ca acest text legal este contrar prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4), art. 20, art. 21 alin. (1) si (2) si ale art. 126 alin. (1), care au urmatorul continut:
    - Art. 1 (Statul roman) alin. (4): "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.";
    - Art. 20 (Tratatele internationale privind drepturile omului): "(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 21 (Accesul liber la justitie) alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 126 alin. (1): "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege."
    De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea prin acelasi text legal a prevederilor art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privitoare la dreptul la un proces echitabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca dispozitiile alin. 1 al art. 278^1 din Codul de procedura penala, care reglementeaza tocmai posibilitatea formularii plangerii la instanta de judecata impotriva actelor prin care procurorul solutioneaza cauza penala fara ca aceasta sa mai ajunga in fata instantei, respectiv impotriva "rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror", nu ingradesc liberul acces la justitie, asa cum neintemeiat sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, ci, dimpotriva, asigura realizarea acestui drept in conformitate cu prevederile art. 21 din Constitutie, republicata, respectiv cu prevederile art. 6 pct. 1 si ale art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Faptul ca in sfera actelor impotriva carora partea poate face plangere in temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala nu este inclus si rechizitoriul nu este de natura sa aduca atingere dreptului de acces liber la justitie, dreptului la un proces echitabil ori principiului constitutional potrivit caruia justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, cata vreme rechizitoriul constituie, potrivit dispozitiilor art. 264 alin. 1 din Codul de procedura penala, chiar actul de sesizare a instantei de judecata, singura autoritate prin care se realizeaza justitia, in conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (1) din Constitutie, republicata.
    Referitor la criticile de neconstitutionalitate ale art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala in raport cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4), se constata ca sunt nerelevante pentru solutionarea exceptiei, textul constitutional invocat neavand incidenta in cauza.
    Prin criticile formulate se vizeaza de fapt extinderea dispozitiilor legale criticate si la alte situatii neprevazute in text, in sensul de a se permite atacarea la instantele judecatoresti nu doar a rezolutiilor si ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, ci si a altor acte sau masuri ale procurorului, precum, in speta de fata, rechizitoriul. Acceptarea acestor sustineri ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional intr-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constitutie, republicata, potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii. Sub acest aspect jurisprudenta Curtii Constitutionale este constanta, statornicind limite ale competentei acesteia, cum ar fi: Curtea "nu se poate substitui legiuitorului pentru adaugarea unor noi prevederi celor instituite" (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), "ea nu isi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o norma juridica", spre a indeplini rolul de "legislator pozitiv" (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedura penala, ridicata de Mihai Viorel in Dosarul nr. 849/2004 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 octombrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu