Decizia Nr.419 din 03.05.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă şi art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Mihaela Agheniţei în Dosarul nr. 5.813/196/2009 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.052D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 16 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 5.813/196/2009, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă şi art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.Excepţia a fost ridicată de Mihaela Agheniţei într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii (restituirea contravalorii consolidării unui zid al unui imobil, precum şi a cheltuielilor efectuate cu reparaţiile efectuate la acelaşi imobil ca urmare a infiltrării apei de pe terenul autoarei excepţiei).În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu permit atacarea cu recurs a încheierii prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar şi limitează posibilitatea atacării cu recurs a încheierii prin care se respinge cererea de suspendare a judecării procesului civil, în timp ce partea adversă are posibilitatea să atace încheierea de suspendare.Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă şi art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, care au următorul conţinut:– Art. 244¹ alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului.“;

– Art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008: „(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
(3) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.“În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele: 1. Prin Decizia nr. 112 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al Judecătoriei Brăila. Având în vedere că motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate este identică cu cea soluţionată deja prin decizia menţionată, Curtea constată că aceasta are autoritate de lucru judecat, existând tripla identitate specifică în ceea ce priveşte obiectul, cauza şi părţile. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că partea care a invocat excepţia nu o mai poate reitera, pentru aceleaşi considerente, deoarece, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă. Decizia Curţii Constituţionale, pronunţată în aceeaşi cauză, este general obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, având în vedere că motivele care au justificat-o sunt aceleaşi. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 567 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007. În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 166 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 2. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, Curtea, prin Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, a constatat că, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, iar cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet. Curtea a mai arătat, cu acelaşi prilej, că judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei şi nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii. Prin această reglementare legiuitorul a avut în vedere instituirea unei proceduri simple şi operative de soluţionare a acestei cereri, astfel încât sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea în camera de consiliu, fără citarea părţilor, şi inexistenţa căii de atac a recursului la o instanţă superioară. Totodată, în soluţionarea cererii nu este necesară administrarea tuturor mijloacelor de probă reglementate de Codul de procedură civilă, deoarece judecarea se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi probate prin înscrisuri. Faptul că judecarea cererii de reexaminare se face de către magistraţii aceleiaşi instanţe nu este de natură să aducă atingere dreptului la un tribunal imparţial şi dreptului la apărare. Prezumţia de imparţialitate şi independenţă a judecătorilor nu poate fi înlăturată prin faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea la aceeaşi instanţă ca şi colegii lor care au soluţionat cererea de acordare a ajutorului public judiciar. Pe de altă parte, soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pe de altă parte, Curtea constată că soluţia legală criticată este justificată prin faptul că persoana aflată în ipoteza art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 are interesul legitim de a contesta încheierea care se referă la situaţia sa personală, mai precis, încheierea prin care s-a respins cererea. Se protejează astfel un interes de natură privată al acesteia; partea adversă nu poate justifica, în schimb, un astfel de interes în privinţa încheierii prin care s-a admis sau s-a respins o atare cerere. Prin urmare, nu se poate reţine existenţa unei discriminări între persoana căreia i s-a admis sau i s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar şi adversarul său procesual sub aspectul posibilităţii exercitării căilor de atac, cele două părţi fiind în situaţii juridice diferite, ceea ce şi justifică tratamentul prevăzut de art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244¹ alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihaela Agheniţei în Dosarul nr. 5.813/196/2009 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de aceeaşi parte în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae