DECIZIE   Nr. 411 din 26 martie 2009

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 323 din 14 mai 2009

Ioan Vida                               - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Lăzăroiu                       -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Tudorel Toader                      -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Carmen Cătălina Gliga          - procuror

Valentina Bărbăţeanu            - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicată de Emilia Rodica Popa si Augustin Gogaîn Dosarul nr. 2.323/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul de lege criticat este în deplin acord cu normele constituţionale invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea din 3 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.323/117/2008, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Emilia Rodica Popa şi Augustin Goga într-un litigiu izvorât din modul de calcul al salariului pentru o anumită categorie de funcţionari publici.

In motivarea excepţiei autorii susţin, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât acordă Guvernului posibilitatea ca, printr-o ordonanţă, să abroge o lege adoptată de Parlament, chiar şi atunci când legislativul respinge ordonanţa de abrogare,' şi acordă Guvernului prerogative care aparţin exclusiv Parlamentului. Arată că respingerea de către Parlament a ordonanţei abrogatoare nu are nicio valoare, întrucât, indiferent de voinţa organului legiuitor, o ordonanţă respinsă îşi produce în totalitate efectele.

Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. In acest sens arată că „nu poate fi admisă abrogarea cu caracter definitiv a unei legi ca urmare a abrogării ordonanţei de abrogare de către o altă ordonanţă, întrucât, în această situaţie, ordonanţa îşi produce efectele contra unei legi", ceea ce contravine prevederilor constituţionale referitoare la delegarea legislativă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ti constituie dispoziţiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004, care au următorul conţinut:

„Art. 62.-Abrogarea

(3) Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament."

In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul'este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării şi art. 115 alin. (1), (3) şi (7) privind delegarea legislativă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine niciuneia dintre prevederile Legii fundamentale invocate de autorii excepţiei, urmând să respingă ca neîntemeiată excepţia pentru motivele ce vor fi arătate în continuare:

Criticile autorilor excepţiei vizează ultima frază a art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care instituie o excepţie de la regula prevăzută în fraza precedentă. Astfel, regula o reprezintă interdicţia revigorării unui act normativ prin abrogarea actului abrogat'or al acestuia, iar excepţia de la această regulă constă în readucerea în vigoare a unui act normativ atunci când ordonanţele Guvernului care l-au abrogat au fost respinse prin lege de către Parlament.

Aşadar, excepţia de la regulă are în vedere situaţia în care, printr-o ordonanţa, simplă sau de urgenţă, - textul nefăcând vreo precizare în acest sens -, se abrogă unele dispoziţii dintr-un act normativ oarecare sau chiar actul în întregime. In acest caz, dispoziţiile din actul normativ iniţial abrogat sau actul în integralitatea sa reintră în vigoare, această revigorare fiind legitimată chiar de către Parlament, prin respingerea ordonanţei abrogatoare. In virtutea calităţii sale de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării, Parlamentul este  îndrituit ca,  printr-o  lege, să   respingă ordonanţa, înlăturând astfel în totalitate efectele acesteia, inclusiv efectul abrogator.

Aşa cum prevede art. 115 alin. (8) din Constituţie, prin legea de respingere, Parlamentul va reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei abrogatoare. Prin urmare, eventualele   efecte   negative ce ar putea decurge din succesiunea acestor evenimente legislative, abrogare- revigorare, trebuie contracarate de Parlament prin edictarea unor norme corespunzătoare, cuprinse în chiar legea de respingere a ordonanţei, astfel ca relaţiile sociale ce intră sub incidenţa acesteia să nu sufere perturbări, iar în sistemul juridic să nu se ivească disfuncţionalităţi.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepţie ridicată de Emilia Rodica Popa şi Augustin Goga în Dosarul nr. 2.323/117/2008 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 martie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu