DECIZIE Nr. 41
din 14 ianuarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 75 alin. (4) si (5) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciara si ale dispozitiilor art. 11 din anexa
nr. VI la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit
din fonduri publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 224 din 9 aprilie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Fabian Niculae -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 11
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006
privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor
şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie
ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a
civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă si
asigurări sociale în Dosarul nr. 3.005/116/2007.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 26 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 3.005/116/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a
VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi
asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 75 alin. (4)
şi (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi
ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor,
procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
Excepţia a fost ridicată de instanţa de
judecată, din oficiu, într-un dosar având ca obiect un litigiu de
muncă.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate instanţa care a
ridicat excepţia de neconstituţionalitate apreciază că prin
dispoziţiile criticate sunt încălcate prevederile art. 16 alin.
(1)şi (2) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa
legii şi ale art. 41 care garantează aplicarea principiului
nediscriminării şi în raport cu dreptul la salariu, drept care face
parte din conţinutul complex al dreptului constituţional la
muncă şi care nu poate face obiectul unor limitări
discriminatorii. Criteriul unei anumite vechimi în magistratură
reprezintă o condiţie pentru promovarea sau numirea într-o
funcţie judiciară la un parchet sau la o instanţă de un
anumit nivel.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază
că dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale.
Avocatul Poporului consideră
că textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, şi ale art.
11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind
salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi
altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din
9 martie 2007, dispoziţii care au următorul conţinut:
- Art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004:
„(4) Pentru a fi numiţi în cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o
bună pregătire profesională, o conduită morală
ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de
procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi
în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care
îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).";
- Art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgentă
a Guvernului nr. 27/2006:
„Art. 11. - (1)
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei
din cadrul Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism sunt salarizaţi potrivit nr. crt. 6-13
de la lit. A din anexă, în raport cu funcţiile pe care le deţin
sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii."
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006,
Curtea constată că acestea au fost abrogate prin Legea nr. 330 din 5
noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
762 din 9 noiembrie 2009. Curtea mai constată că legiuitorul a
preluat, în mare parte, prin art. 11 din anexa nr. VI la Legea nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice, soluţia legislativă din art. 11 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006. Noile
dispoziţii legale au următorul conţinut: „Art- 11- - Pe
durata exercitării funcţiei, procurorii din cadrul Direcţiei
Naţionale Anticoruptie şi cei din cadrul Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută
lunară stabilită pe baza coeficienţilor de ierarhizare
prevăzuţi la nr. crt. 3, 4 şi 6-10 din anexa nr. VI/1, în
raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care sunt asimilaţi
potrivit legii." In conformitate cu jurisprudenţa sa
constantă în astfel de situaţii, Curtea va proceda la analiza noilor
dispoziţii legale.
In opinia autorului excepţiei de
neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin
dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi
(2) care garantează egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi
art. 41.
Examinând excepţia, Curtea constată că
asupra dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară s-a mai pronunţat, prin raportare la
art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 789 din 19
mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513
din 27 iulie 2009, constatând că sunt constituţionale.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii
Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în
decizia de mai sus îşi menţin valabilitatea şi în prezenta
cauză.
In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 din
anexa nr. VI la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, Curtea constată că prin
Decizia nr. 1.220 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, pronunţându-se asupra unei
critici de neconstituţionalitate similare cu cea de faţă, a
statuat că prin conferirea unei poziţii superioare în ierarhia
parchetelor s-a determinat şi posibilitatea membrilor acestei structuri de
a dobândi gradul profesional corespunzător nivelului parchetului în care
funcţionează. Astfel, Curtea nu a putut reţine încălcarea
art. 16 din Constituţie, întrucât legiuitorul este liber să deroge de
la regulile generale de promovare în funcţii, atât timp cât soluţia
legislativă impusă este justificată în mod obiectiv şi
raţional, iar în cazul de faţă o asemenea situaţie este
justificabilă prin avansarea în ierarhia parchetelor a Direcţiei
Naţionale Anticoruptie. Pentru identitate de raţiuni, soluţia
şi considerentele acestei decizii sunt valabile şi în prezenta
cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (4) şi (5)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a
dispoziţiilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea nr. 330/2009 privind
salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bucureşti -
Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de
muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 3.005/116/2007.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 14 ianuarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae