DECIZIE   Nr. 409 din  4 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica si ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 848 din 27 noiembrie 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Aurelia Popa             - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica si ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, exceptie ridicata de Elena Paduraru si Stana Berejovschi in Dosarul nr. 1.922/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    La apelul nominal raspund autoarele exceptiei prin avocat, precum si partea Ileana Rodica Stanescu, de asemenea prin avocat, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul autoarelor exceptiei sustine retroactivitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994, care, potrivit Deciziei nr. VI/1999, pronuntata de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie in solutionarea recursului in interesul legii, se aplica si in cazul cererilor avand ca obiect retrocedarea de bunuri imobile expropriate anterior intrarii in vigoare a legii criticate. Se apreciaza ca exproprierea in baza Decretului nr. 545/1958 este declarata retroactiv nevalabila, Legea nr. 33/1994 aplicandu-se unor situatii legal constituite pe baza unei legi anterioare, ceea ce contravine principiului constitutional prevazut de art. 15 alin. (2).
    Partea Ileana Rodica Stanescu, prin avocat, arata ca textul de lege criticat nu aduce atingere principiului neretroactivitatii, intrucat instanta chemata sa se pronunte intr-o astfel de cauza constata doar efectele nefinalizate ale unor acte normative anterioare, respectiv neindeplinirea conditiilor pentru care a operat exproprierea, iar nu valabilitatea actelor de expropriere emise in temeiul acelor acte normative. In ceea ce priveste controlul de constitutionalitate a Deciziei nr. VI/1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, se apreciaza ca acesta excedeaza cadrului de competenta a Curtii Constitutionale, exceptia fiind inadmisibila.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a art. 35 din Legea nr. 33/1994 ca fiind neintemeiata, aratand ca acest text de lege se aplica raporturilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare, precum si celor nascute anterior, ale caror efecte nu au fost finalizate, ceea ce nu este de natura a contraveni principiului neretroactivitatii legii civile. Referitor la Decizia nr. VI/1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, se arata ca o hotarare judecatoreasca nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate si, prin urmare, critica este inadmisibila.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 8 aprilie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 1.922/2001, Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica si ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, exceptie ridicata de Elena Paduraru si Stana Berejovschi.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autoarele arata ca, desi, in conformitate cu dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutionala poate hotari doar asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ale legilor si ordonantelor, Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999, pronuntata de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, in solutionarea unui recurs in interesul legii poate fi supusa controlului Curtii, in virtutea dispozitiilor art. 329 din Codul de procedura civila care stabilesc ca aceste decizii sunt obligatorii pentru instanta. Prin urmare, sunt considerate neconstitutionale dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 si ale deciziei mai sus mentionate, intrucat incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, atunci cand reglementarea potrivit careia fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea bunurilor imobile expropriate, care nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate, se poate rasfrange si asupra unor situatii legal constituite pe baza unei legi anterioare, respectiv Decretul nr. 545/1958. Se sustine ca unui act de autoritate savarsit in anul 1964, potrivit normelor in vigoare la acea data, nu i se pot aplica dispozitiile unei legi ulterioare, cu atat mai mult cu cat imobilul a carui retrocedare se solicita a fost expropriat contra plata prin Decretul nr. 648/1964 coroborat cu Decretul nr. 545/1958, care la art. 5 prevedea ca "Pentru asigurarea terenurilor necesare constructiilor sau pentru efectuarea altor lucrari sau actiuni de interes de stat, pot fi expropriate, contra plata, terenuri cu sau fara constructii".
    Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, aratand ca art. 35 din Legea nr. 33/1994 nu incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 20, 41, 54 si art. 135 alin. (1) si (6). In ceea ce priveste Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999, prin care Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie au admis recursul in interesul legii cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 in cazul cererilor avand ca obiect retrocedarea de bunuri imobile expropriate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, daca nu s-a realizat scopul exproprierii, se arata ca, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante, iar, conform art. 329 din Codul de procedura civila, solutiile prin care Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie se pronunta in interesul legii nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul retine ca art. 35 din Legea nr. 33/1994 contine norme de procedura care sunt de imediata aplicare, referindu-se atat la raporturile juridice aparute dupa intrarea in vigoare a legii, cat si la situatiile juridice existente la data intrarii ei in vigoare. Textul de lege criticat are in vedere efecte nefinalizate dupa emiterea actului de expropriere intemeiat pe legile anterioare, care urmeaza a fi guvernate de dispozitiile legii noi, interpretarea contrara conducand la solutionarea in mod diferit a unor situatii juridice identice.
    Avocatul Poporului arata ca Legea nr. 33/1994 stabileste un nou regim juridic aplicabil in cazul exproprierii, art. 35 introducand un termen inauntrul caruia decizia de expropriere trebuie realizata, fara a cuprinde nici o prevedere din care sa rezulte ca dispozitiile sale se aplica retroactiv.
    Referitor la invocarea de catre autoarele exceptiei a neconstitutionalitatii Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999, pronuntata de Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, se arata ca instanta constitutionala nu este abilitata, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, sa decida asupra caracterului neconstitutional al unei astfel de decizii si nici nu se poate considera ca de aceasta decizie depinde solutionarea cauzei, intrucat, conform art. 329 din Codul de procedura civila, solutiile prin care Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie se pronunta in interesul legii "nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate".
    Prin urmare, se apreciaza ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 sunt constitutionale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica si Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie. Textul de lege criticat are urmatorul continut:
    - Art. 35: "Daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile nu au fost incepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca nu s-a facut o noua declarare de utilitate publica."
    Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie privind recursul in interesul legii cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica stabileste ca dispozitiile textului de lege mentionat sunt aplicabile si in cazul cererilor avand ca obiect retrocedarea unor bunuri imobile expropriate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, daca nu s-a realizat scopul exproprierii.
    Autoarele exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate, precum si Decizia Curtii Supreme de Justitie incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care, ulterior sesizarii, a fost modificata si completata prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare. Textul constitutional are urmatorul continut:
    - Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile."
    1. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala constata ca, potrivit art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, este competenta sa hotarasca asupra "exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele [...]". In aplicarea acestei dispozitii constitutionale, conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei". Prin urmare, atat Constitutia, cat si legea de organizare si functionare a instantei constitutionale stabilesc ca obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il pot constitui exclusiv dispozitiile cuprinse intr-o lege sau o ordonanta. Asa fiind, sesizarea referitoare la Decizia nr. VI/1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, deci la o hotarare judecatoreasca, nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, urmand a fi respinsa ca inadmisibila, in temeiul art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicata.
    2. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994, Curtea retine ca formula redactionala a textului legal dedus controlului nu ofera temei criticii referitoare la incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, intrucat nu contine in sine nici o dispozitie cu caracter retroactiv, textul urmand a-si gasi aplicarea exclusiv de la data intrarii in vigoare a legii. In ceea ce priveste determinarea situatiilor juridice care raman supuse vechii reglementari, precum si a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate, ci de aplicare a legii in timp, de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
    In legatura cu principiul neretroactivitatii legilor, Curtea constata ca, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, ea ramanand in vigoare pana la aparitia unei alte legi care o abroga in mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de cate ori o lege noua modifica starea legala anterioara cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, daca s-au realizat inainte de intrarea in vigoare a noii legi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptarii acestei legi, care trebuie sa respecte suveranitatea legii anterioare. A decide ca prin dispozitiile sale legea noua ar putea desfiinta sau modifica situatii juridice anterioare, existente ca o consecinta a actelor normative care nu mai sunt in vigoare, ar insemna sa se incalce principiul constitutional al neretroactivitatii legii civile. Insa legea noua este aplicabila de indata tuturor situatiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge dupa intrarea ei in vigoare, precum si tuturor efectelor produse de situatiile juridice formate dupa abrogarea legii vechi.
    Raportand cele aratate cu titlu principial la norma dedusa controlului, Curtea constata ca aceasta isi limiteaza incidenta exclusiv la situatii juridice cu persistenta in timp, asadar integrate domeniului sau temporal de aplicare legitim, ceea ce impune concluzia ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Neadmiterea unei atare solutii ar determina rezolvarea diferentiata a aceleiasi situatii juridice, in raport cu data exproprierii, ceea ce ar contraveni principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor, aplicand persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica un tratament discriminatoriu, contrar spiritului legii noi.
    Asa fiind, Curtea constata ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, aplicabile si in cazul cererilor avand ca obiect retrocedarea de bunuri imobile expropriate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, daca nu s-a realizat scopul exproprierii nu contravin principiului constitutional privind neretroactivitatea legii civile.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate avand ca obiect Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Sectiilor Unite ale Curtii Supreme de Justitie, exceptie ridicata de Elena Paduraru si Stana Berejovschi in Dosarul nr. 1.922/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia civila.
    2. Respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, exceptie ridicata de aceleasi autoare in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 noiembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu