DECIZIE Nr. 400 din 16 octombrie 1997
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 330, art. 330^1, art.
330^2, art. 330^3 si a art. 330^4 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 50 din 4 februarie 1998

Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Mihai Constantinescu - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Raul Petrescu - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol, pronuntarea asupra recursului declarat de Stancioiu Catalin si
Constantinescu Daniela Venturia impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr.
133 din 22 mai 1997.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 24 septembrie 1997
si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand Curtea, avand nevoie
de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru 2 octombrie 1997 si apoi
pentru data de 16 octombrie 1997.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, prin Incheierea din 18
februarie 1997, pronuntata in Dosarul nr. 2.369/1996, a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 330, art. 330^1,
art. 330^2, art. 330^3 si a art. 330^4 din Codul de procedura civila, ridicata
de intimatii-reclamanti Stancioiu Catalin si Constantinescu Daniela Venturia.
Prin Decizia nr. 133 din 22 mai 1997, Curtea Constitutionala a respins ca
vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate. In considerentele acestei
decizii s-a retinut ca, asupra constitutionalitatii art. 330, art. 330^2, art.
330^3 si a art. 330^4, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie
1996, definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 si,
respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, constatand, pe de o parte, ca art.
330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 si art. 330^4 sunt constitutionale, iar pe
de alta parte, ca prevederile art. 330^2 alin. 1 sunt neconstitutionale. In
consecinta, cu privire la art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 si art.
330^4 din Codul de procedura civila, Curtea a apreciat ca nu au intervenit
elemente noi care sa determine schimbarea practicii sale, iar cu privire la
art. 330^2 alin. 1, prin decizia recurata s-a statuat ca exceptia este lipsita
de obiect.
In ce priveste dispozitiile art. 330^1 din Codul de procedura civila,
Curtea a constatat ca exceptia este, de asemenea, lipsita de obiect, tinand
seama de modificarea prevederilor legale respective prin Legea nr. 17 din 17
februarie 1997, prin care s-a instituit un termen de 6 luni pentru exercitarea recursului
in anulare de catre Ministerul Public.
Impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 133 din 22 mai 1997,
intimatii-reclamanti au declarat recurs, in termen legal, pentru urmatoarele
motive:
- prevederile art. 330, art. 330^1, art. 330^2 si art. 330^3 din Codul de
procedura civila sunt neconstitutionale "atat pe aspectul nelimitarii
termenului de recurs, cat si pe aspectul faptului ca aceste dispozitii ataca
tocmai baza dreptului de petitionare";
- modificarea prin Legea nr. 17/1997 a art. 330^1 din Codul de procedura
civila "nu opereaza retroactiv, vatamarea noastra prin lege
persistand".
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, intrucat exceptia a fost
respinsa ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere
ale Parlamentului si Guvernului.
Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate invocata este nefondata.
Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
avand in vedere decizia atacata, motivele de recurs invocate, punctul de vedere
al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile art. 330
si urmatoarele din Codul de procedura civila, raportate la dispozitiile
Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, constata urmatoarele:
Primul motiv de recurs se refera la faptul ca dispozitiile legale ce au
facut obiectul exceptiei invocate "ar fi contrare prevederilor
constitutionale privind dreptul de petitionare". Astfel cum s-a statuat
prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 39/1993, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, "dreptul de petitionare
se concretizeaza in cereri, reclamatii, sesizari si propuneri, in legatura cu
rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea
justitiei". De aceea, procedura judiciara pentru valorificarea unui drept
subiectiv nesocotit ori incalcat sau pentru realizarea unui interes care se
poate obtine numai pe calea justitiei nu este un aspect al dreptului de petitionare.
Tinand seama de cele statuate prin aceasta decizie, care se intemeiaza pe
prevederile art. 47 coroborate cu art. 21 din Constitutie, rezulta ca motivul
de recurs invocat este neintemeiat.
In ce priveste critica formulata, in sensul inexistentei unui termen pentru
declararea recursului in anulare, motivul de recurs este, de asemenea,
neintemeiat, tinand seama de dispozitiile Legii nr. 17/1997, prin care s-a
instituit un astfel de termen.
Referitor la modul de aplicare a acestei legi, cu privire la procesele in
curs, intrucat aceasta constituie o problema de interpretare legata de
aplicarea legii in timp, potrivit practicii constante a Curtii Constitutionale,
competenta de solutionare apartine exclusiv instantelor judecatoresti, astfel
ca nici acest motiv de recurs nu este intemeiat.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 144 lit. c) si art. 145
alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 si al
art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Stancioiu Catalin si Constantinescu Daniela
Venturia impotriva Deciziei Curtii Constitutionale nr. 133 din 22 mai 1997.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 16 octombrie 1997.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent,
Doina Suliman