Decizia Nr.4 din 16.01.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 116 din 17 februarie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ioan Florea în Dosarul nr. 9.598/102/2012 (nr. vechi 12.337/2012) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 448D/2013.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 9.598/102/2012 (nr. vechi 12.337/2012), Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.Excepţia a fost ridicată de Ioan Florea cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect drepturi de asigurări sociale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, considerente a căror valabilitate arată că se regăseşte şi în prezenta cauză.Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că aceste dispoziţii nu îngrădesc dreptul la muncă, beneficiarul pensiei având posibilitatea de a obţine venituri, cu condiţia ca, în perioada respectivă, dreptul la pensie să fie suspendat. În cazul în care titularul pensiei ar ocupa un loc de muncă şi ar primi şi o pensie care se plăteşte de la bugetul asigurărilor sociale, aceasta ar fi o discriminare pentru ceilalţi salariaţi care contribuie la acest buget şi nu au posibilitatea de a primi alte venituri din pensie, ci, dimpotrivă, trebuie să contribuie la acest buget. Totodată, s-ar ocupa locuri de muncă care ar putea fi disponibile, mărindu-se numărul şomerilor, ceea ce ar duce la împovărarea bugetului asigurărilor sociale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.235 din 22 septembrie 2011.Avocatul Poporului, făcând trimitere la cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 1.235 din 22 septembrie 2011 şi nr. 93 din 28 februarie 2013, arată că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.Aceste texte de lege au următorul conţinut:

– Art. 6 alin. (1) pct. IV lit b): „(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...]IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: [...] b)membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale.“;

– Art. 114 alin. (1) lit. e): „(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] e)pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.“Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie referitoare la domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă, art. 41 privind dreptul la muncă şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt incidente în cauză, întrucât actul normativ supus analizei de neconstituţionalitate este o lege, iar nu o ordonanţă de urgenţă. Pentru aceleaşi raţiuni nu pot fi reţinute nici argumentele privind existenţa unei identităţi de situaţie între prezenta excepţie de neconstituţionalitate şi cea soluţionată prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009. Cât priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate, raportate la prevederile art. 41 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea apreciază că sunt relevante cele reţinute în Decizia nr. 1.235 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 16 noiembrie 2011, în care a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii având un conţinut asemănător textelor de lege care constituie obiectul prezentei cauze. Astfel, prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că justificarea suspendării plăţii pensiei în situaţia avută în vedere de dispoziţiile de lege criticate „ţine de faptul că persoana în cauză beneficiază de acest drept în considerarea faptului că şia pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrată în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care persoana îşi redobândeşte, parţial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrată în gradul III de invaliditate sau chiar îşi încetează calitatea de pensionar de invaliditate, după caz. Astfel, legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate în cazul în care persoana beneficiară desfăşoară activitate, urmând ca, în funcţie de rezultatul revizuirii medicale, fie să se dispună încetarea plăţii acesteia, fie plata ei într-un alt cuantum, dacă persoana este încadrată în gradul III de invaliditate. Este lipsit de orice sens şi raţiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că şi-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă. Dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă; suspendarea plăţii pensiei de invaliditate este consecinţa recăpătării capacităţii de muncă a persoanei respective. Prin urmare, prestarea muncii nu este condiţionată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă condiţionată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă.“ Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Florea în Dosarul nr. 9.598/102/2012 (nr. vechi 12.337/2012) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. e) raportate la cele ale art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 ianuarie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea