DECIZIE Nr.
389 din 9 mai 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 525 din 19 iunie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Mădălina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Crişan Marius Beniamin şi Societatea
Comercială „Benstar" - S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al
Judecătoriei Alba Iulia.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul si în
dosarele nr. 233D/2006 şi nr. 349D/2006.
La apelul nominal în Dosarul nr. 233D/2006 lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal în Dosarul nr. 349D/2006 se prezintă
autorul excepţiei Petre Adrian Cătălin, prin avocat Josif Friedmann, lipsind
celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea celor
trei dosare. Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public sunt de
acord cu conexarea cauzelor.
In temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune
conexarea dosarelor nr. 233D/2006 şi nr. 349D/2006 la Dosarul nr. 109D/2006,
care este primul înregistrat.
Avocatul părţii prezente susţine că procedura de citare
nu a fost legal îndeplinită, deoarece intimaţii au fost citaţi la o adresă de
la care au fost evacuaţi.
Verificând informaţiile aflate
în dosar, magistratul-asistent arată că părţile au fost citate la ultima adresă
comunicată instanţei; or, potrivit prevederilor art. 98 din Codul de procedură
civilă, schimbarea domiciliului uneia dintre părţi în timpul judecăţii trebuie,
sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoştinţă instanţei prin
petiţie la dosar, iar părţii potrivnice prin scrisoare recomandată.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că
procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu art. 98 din
Codul de procedură civilă.
Curtea respinge excepţia nelegalităţii procedurii de
citare şi acordă cuvântul părţii prezente.
Avocatul părţii prezente solicită admitera excepţiei de
neconstitutionalitate, pentru motivele arătate în faţa Judecătoriei Sectorului
1 Bucureşti. Astfel, consideră că inexistenţa căii de atac împotriva ordonanţei
preşedinţiale de suspendare provizorie a executării silite contravine
prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2), art. 20,
art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 24, art. 53, art. 124 alin. (2) şi art. 129,
precum şi în art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, iar, în practică, duce la infirmarea unei soluţii
date pe fond, de instanţe ierarhic superioare, de către judecătorul de la
nivelul instanţei de executare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, arătând, pe de o parte, că
legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de
art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili
reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar pe de
altă parte, că prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor
căilor de atac.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 27 ianuarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 9.106/2005, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 403
alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de către Crişan Marius Beniamin şi
Societatea Comercială „Benstar" - S.R.L. Oiejdea cu prilejul soluţionării
unei cereri de ordonanţă preşedinţială pentru suspendarea executării silite.
Prin Incheierea din 14 februarie
2006, pronunţată în Dosarul nr. 824/2006, Judecătoria Târgovişte a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor
art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de
Societatea Comercială „Blind Romana Construcţii Blindaje Export-lmport" -
S.R.L. Târgovişte cu prilejui soluţionării unei cereri de suspendare a
executării silite.
Prin Incheierea din 7 februarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 3.451/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor
art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia â fost ridicată de
către Adrian Cătălin Petre cu prilejul soluţionării unei cereri de suspendare a
executării silite.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate impun
părţii care solicită suspendarea provizorie a executării o constrângere
financiară exagerată, în condiţiile în care bunurile părţii sunt
indisponibilizate prin sechestru asigurător şi nu pot fi valorificate, iar
această condiţie constituie o încălcare a accesului liber la justiţie. De
asemenea, consideră că aceste texte permit debitorului să uzeze de căi
judiciare pentru a împiedica executarea silită, creditorul rămânând, astfel, în
inferioritate de şanse în ceea ce priveşte apărarea sa. In sfârşit, se mai
critică dispoziţiile legale ale art. 403 alin. 4 ca fiind contrare ordinii de
drept constituţionale, deoarece dau posibilitatea instanţei de a suspenda
executarea silită, fără citarea părţilor, iar încheierea nu este supusă
niciunei căi de atac. De aceea, consideră că nu se asigură un recurs efectiv în
sistemul judiciar naţional şi sunt încălcate drepturile prevăzute la art. 16
alin (1) si (2), art. 20, art. 21 alin. (1). (2) şi (3), art. 24, art. 53, art.
124 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie.
Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Târgovişte şi
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră că
excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate
ridicată.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-faportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, astfel
cum au fost modificate prin art. I pct. 156 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de
procedură civilă, modificate prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textele
legale criticate au următoarea formulare:
„Asupra cererii de suspendare formulate potrivit
alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care
poate fi atacată cu recurs, în mod separat.
In cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea,
preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere si fără citarea părţilor,
suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare
de către instanţă. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Cauţiunea
care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau
de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este
deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul."
Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale
criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi
(2), art. 20, 21, 24,'52, 53, 124, 129 şi 135 din Constituţie, referitoare la
egalitatea în drepturi, tratatele internaţionale privind drepturile omului,
accesul liber la justiţie, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o
autoritate publică, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi, înfăptuirea justiţiei, folosirea căilor de atac şi economia
României.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate, Curtea
constată următoarele:
Dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură
civilă au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 47 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 212 din 14 martie 2005, Curtea Constituţională a respins excepţia de
neconstitutionalitate, arătând că acest articol nu încalcă principiul liberului
acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, reprezintă
o garanţie a părţilor interesate de a ataca încheierea dată asupra suspendării
executării silite.
Cu privire la dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul
de procedură civilă, criticile de neconstitutionalitate sunt, de asemenea,
neîntemeiate.
Intrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de
admisibilitate a contestaţiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita
suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligaţii nu
poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie.
In ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie,
Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se
aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale,
fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect
nu este întemeiată.
Imprejurarea că împotriva încheierii instanţei prin
care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluţionarea
cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură
să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la
justiţie, la folosirea căilor de atac şi la înfăptuirea justiţiei, deoarece
legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din
Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei
situaţii juridice, iar pe de altă parte, prevederile constituţionale nu
garantează folosirea tuturor căilor de atac. In acest sens s-a pronunţat Curtea
Constituţională, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului nr. 1/1994, unde
s-a reţinut că legea poate exclude folosirea unor căi de atac fie pentru a
reduce cheltuielile ocazionate de proces datorită caracterului modic al
obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor
interese sociale, fie pentru că natura cauzei impune o rezolvare promptă şi
definitivă.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale,
argumentarea şi soluţia reţinute în deciziile de mai sus îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 403 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Crişan Marius Beniamin şi Societatea Comercială „Benstar" -
S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al Judecătoriei Alba Iulia, de
Societatea Comercială „Blind Romana Construcţii Blindaje Export-lmport" -
S.R.L. Targoviste în Dosarul nr. 824/2006 al Judecătoriei Targoviste şi de
Adrian Cătălin Petre în Dosarul nr. 3.451/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1
Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mădălina Stefania Diaconu