Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Decizia Nr.384 din 31.05.2018

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind prevederile art. I pct. 2, pct. 3 fraza întâi teza întâi, pct. 4, pct. 9 fraza întâi teza întâi şi pct. 10, precum şi ale art. II pct. 1, pct. 3, pct. 5-10 şi pct. 13 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala a Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 702 din 13 august 2018



SmartCity1

Valer Dorneanu - preşedinte
Marian Enache - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Livia Doina Stanciu - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, obiecţie formulată de Preşedintele României. 2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.787 din 13 aprilie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 530A/2018.3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că legea criticată conţine reglementări neclare, imprecis redactate şi care încalcă prevederile constituţionale referitoare la autorităţile comunale şi orăşeneşti şi la consiliul judeţean.4. În acest sens, se arată că art. I pct. 2 din legea supusă controlului de constituţionalitate introduce o nouă literă, lit. k), la art. 1 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, prin care se defineşte „calculul cvorumului"; astfel, „în toate situaţiile prevăzute de prezenta lege, la calcularea cvorumului se va lua în considerare primul număr natural mai mare decât numărul rezultat din calcul". Calculul cvorumului implică o operaţiune, şi nu rezultatul acesteia, ce are în vedere stabilirea, iar nu calculul cvorumului. Din această perspectivă se arată că prevederile art. I pct. 2 sunt neclare, întrucât definiţia are în vedere stabilirea, iar nu calculul cvorumului, fiind astfel încălcate exigenţele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie. 5. Conform art. I pct. 4 şi pct. 10 din legea criticată - ce modifică art. 30 şi art. 90 din Legea nr. 215/2001 - atât constituirea consiliului local, cât şi constituirea consiliului judeţean se realizează în termen de 30 de zile de la data alegerilor locale. Totodată, conform art. I pct. 3 şi art. I pct. 9 - ce introduce un nou articol, art. 291, respectiv modifică art. 89, ambele din Legea nr. 215/2001 -, termenul de validare a mandatelor consilierilor locali şi judeţeni este de 10 zile de la data alegerilor. Hotărârea de validare a mandatelor consilierilor locali şi judeţeni pronunţată de judecătorie sau tribunal, după caz, este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunţare. În lipsa unui termen în cadrul căruia instanţa ierarhic superioară să soluţioneze calea de atac, se poate ajunge la situaţia în care să nu poată fi respectat termenul de 30 de zile de la data alegerilor stabilit pentru constituirea consiliului local/consiliului judeţean. Într-o astfel de ipoteză, prefectul - responsabil pentru convocarea consilierilor validaţi de instanţă - se va afla în imposibilitate de a respecta termenul de 30 de zile pentru constituirea consiliilor locale/judeţene, acestea neputând fi constituite în lipsa a cel puţin două treimi din numărul de mandate de consilieri validate de instanţe. În vederea respectării termenelor stabilite de legiuitor pentru constituirea consiliilor locale/judeţene, erau necesare corelarea acestor dispoziţii şi introducerea unui termen de soluţionare a apelului de către instanţa competentă.6. Art. II pct. 1 al legii supuse controlului de constituţionalitate modifică art. 6 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, stabilind că „validarea mandatului de consilier local şi de primar se face de judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială". În opinia Preşedintelui României, în ceea ce priveşte materia validării mandatului primarului, soluţia legislativă nou-introdusă nu se corelează cu dispoziţii cuprinse în alte acte normative, referitoare la termene. Astfel, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001: „validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare." Totodată, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale: „în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarul financiar este obligat să depună la Autoritatea Electorală Permanentă un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent". Or, prevederile nou-introduse prin legea criticată la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 nu asigură respectarea termenului prevăzut la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001. Astfel, neindicarea în cuprinsul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 a unui termen în care instanţa să se pronunţe cu privire la validarea mandatului de primar, precum şi a unui termen în care să fie soluţionată calea de atac permite ca termenul de 20 de zile în cadrul căruia trebuie realizată validarea primarului să poată fi depăşit. 7. Art. II pct. 3 din lege modifică art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 şi prevede: „încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier. Hotărârea primei instanţe este definitivă, general obligatorie, executorie şi se comunică părţilor şi prefectului." Cu privire la forma actuală a art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 45 din 12 iunie 2017, a stabilit că dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 se interpretează în sensul că, în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză. Or, prin prezenta intervenţie legislativă se elimină posibilitatea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situaţia pierderii de către acesta a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales. 8. În forma actuală a Legii nr. 393/2004, consiliul local, respectiv consiliul judeţean, la propunerea preşedintelui de şedinţă, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, adoptă o hotărâre prin care se ia act de demisia consilierului şi declară locul respectiv vacant. Spre deosebire de aceste dispoziţii, în noua redactare prevăzută prin art. II pct. 5 (cu referire la art. 10 din Legea nr. 393/2004) se prevede că, deşi preşedintele de şedinţă ia act de demisia consilierului local, primarul - autoritate executivă - înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier local. Conform art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi. Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe. Cele două autorităţi au însă un rol diferit. Astfel, în vreme ce primarul este o autoritate executivă, consiliul local este o autoritate deliberativă, ambele funcţionând ca autorităţi administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce ţin de structura şi componenţa consiliului local - inclusiv procedura pentru sesizarea instanţei cu privire la validarea unui consilier - nu pot fi lăsate exclusiv la aprecierea primarului. Se arată că atribuţia primarului de a sesiza instanţa pentru validarea unui alt consilier, prevăzută la art. II pct. 5 al legii criticate, încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) raportat la art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Totodată, sintagma „înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier" este imprecisă, neclară, de natură să genereze impredictibilitate în aplicarea legii. Din formularea acestui text de lege nu rezultă cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a cărui validare este solicitată, existând riscul de a fi afectată reprezentarea proporţională în consiliul local/judeţean rezultată din alegeri, întrucât nu este clar dacă noul consilier a cărui validare se solicită este primul supleant din aceeaşi formaţiune politică care a deţinut mandatul rămas vacant sau o altă persoană de pe lista de supleanţi, desemnată în mod discreţionar de primar. Din această perspectivă, se susţine că sintagma „solicitarea pentru validarea altui consilier" din cuprinsul art. II pct. 5 din legea criticată nu se corelează cu art. 100 alin. (33) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi, în consecinţă, sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta referitoare la calitatea legii, prin raportare la art. 121 alin. (1) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie referitoare la autorităţile comunale şi orăşeneşti şi la consiliul judeţean. 9. La art. II pct. 6 al legii deduse controlului de constituţionalitate se prevede că art. 12 din Legea nr. 393/2004 se abrogă. Art. 12 din Legea nr. 393/2004 reglementează procedura potrivit căreia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, ia act de situaţia de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau a consilierilor judeţeni şi declară vacant(e) mandatul/mandatele respectivului/respectivilor consilier/consilieri. De asemenea, acelaşi articol reglementează şi procedura potrivit căreia prefectul ia act de pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales un consilier local sau judeţean şi declară vacant mandatul consilierului în cauză - pentru situaţia de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau judeţeni, prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004. Cu privire la art. II pct. 6, se consideră că, prin coroborarea acestei intervenţii legislative, de abrogare, cu celelalte modificări operate la art. II pct. 3-5, rezultă că, prin legea supusă controlului de constituţionalitate, s-a eliminat instituţia juridică a declarării vacanţei mandatului de consilier local/judeţean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/judeţean în locul celui căruia i-a încetat mandatul. Prin urmare, din analiza sistematică a modificărilor operate de legiuitor la art. II pct. 3-5 şi 6 rezultă că, în toate cazurile de încetare înainte de termen a calităţii de consilier local/judeţean prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, cu excepţia demisiei, cazul de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean se constată de judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier. Însă constatarea cazului de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean, constatarea vacanţei mandatului de consilier local/judeţean, respectiv validarea unui alt consilier local/judeţean în locul consilierului pentru care a încetat de drept mandatul sunt operaţiuni juridice distincte, care dau sens principiului legalităţii în exercitarea calităţii de consilier local/judeţean, respectiv în realizarea competenţelor unor organe colegiale de rang constituţional. Constatarea cazului de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean presupune o verificare a situaţiei de fapt şi de drept, în timp ce constatarea vacanţei mandatului de consilier local/judeţean presupune o decizie de natură juridică, prin care se constată că un anumit mandat nu mai este ocupat de o anumită persoană pentru care s-a constatat în prealabil că nu mai îndeplineşte condiţiile legale de ocupare a respectivului mandat. Totodată, validarea unui nou consilier local/judeţean reprezintă tot o decizie de natură juridică prin care o nouă persoană dobândeşte în mod legal competenţa de a exercita mandatul respectiv, aspect care atrage după sine un set de atribuţii şi obligaţii stabilit la nivel legal. Din acest motiv se apreciază că, prin eliminarea etapei constatării vacanţei mandatului şi a validării noului consilier, legea criticată consacră un vid legislativ de natură să conducă la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind claritatea legii şi securitatea raporturilor juridice prin raportare la prevederile art. 121 alin. (1) şi (2) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie. În ceea ce priveşte cazul special al demisiei, art. II pct. 5 din legea criticată prevede că preşedintele de şedinţă ia act de demisia consilierului local/judeţean, după care, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier. În acest caz specific lipseşte procedura de constatare a vacanţei mandatului de consilier local/judeţean, aspect care trebuie la rândul său apreciat prin prisma argumentelor de mai sus.10. Art. II pct. 7 din legea criticată modifică partea introductivă a alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 393/2004, în sensul că preşedintele consiliului judeţean este eliminat de la aplicarea prevederilor privind cauzele de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia. Faţă de dispoziţiile legale menţionate, se arată că, prin modificarea operată la art. II pct. 7, se creează un vid legislativ cu privire la mandatul de preşedinte al consiliului judeţean, autoritate executivă la nivel judeţean, de natură să încalce dispoziţiile art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât se creează pentru preşedintele consiliului judeţean un privilegiu prin raportare la primari, consilieri locali şi consilieri judeţeni (toţi făcând parte din categoria juridică a aleşilor locali). Astfel, chiar dacă a obţinut mandatul ca urmare a faptului că a fost validat în prealabil în calitate de consilier judeţean, nu se poate invoca faptul că preşedintelui consiliului judeţean i se aplică acele cazuri de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, aplicabile consilierilor judeţeni. Preşedintele consiliului judeţean este o autoritate publică locală cu rol executiv, distinctă de consiliul judeţean, autoritate publică locală cu rol deliberativ. Mai mult, cauzele de încetare de drept a unui mandat se referă la situaţii de fapt şi de drept care au intervenit în exercitarea respectivului mandat, ca atare este fundamental ca pentru preşedintele consiliului judeţean să fie prevăzute distinct cauzele de încetare de drept a mandatului înainte de termen faţă de cauzele de încetare de drept a mandatului consilierilor judeţeni.11. Întrucât, printre cauzele de încetare de drept a mandatului de preşedinte al consiliului judeţean, legea în vigoare are în vedere: incompatibilitatea; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească sau pierderea drepturilor electorale, eliminarea preşedintelui consiliului judeţean din cuprinsul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi ale art. 11 alin. (1) din Constituţie, aşa cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. În acest sens se menţionează Decizia nr. 258 din 5 mai 2016, prin care instanţa de contencios constituţional a reţinut că statul este dator să creeze toate premisele - iar cadrul legislativ este una dintre ele - pentru îndeplinirea funcţiilor statului de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală.12. La art. II pct. 8, legea supusă controlului de constituţionalitate modifică art. 16 din Legea nr. 393/2004. Textul este neclar, imprecis, încălcând art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, lipseşte substantivul, nefiind clar ce constată judecătoria. Aceleaşi critici sunt aplicabile şi cu privire la dispoziţiile art. II pct. 9 din legea criticată ce modifică art. 17 alin. (1) din Legea nr. 393/2004. Astfel, formularea „preşedintele de şedinţă comunică în scris demisia primarului cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale" este neclară.13. Totodată, sintagma „în vederea sesizării instanţei competente" din cuprinsul art. II pct. 9 este neclară şi imprecisă, întrucât nu rezultă scopul sesizării instanţei. Acest scop ar putea fi dedus doar prin interpretarea sistematică şi cu bună-credinţă a legii, în sensul în care instanţa astfel sesizată ar urma să constate încetarea de drept a mandatului primarului ca urmare a demisiei, potrivit art. 16 modificat la rândul său de această lege.14. La art. II pct. 10 (cu referire la art. 18 din Legea nr. 334/2004), legea supusă controlului de constituţionalitate creează un paralelism legislativ, întrucât există dispoziţii legale prin care se prevede expres sau din care rezultă în mod evident faptul că viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene îşi păstrează statutul de consilieri locali, respectiv judeţeni, dar exercită mandate distincte, cu atribuţii diferite. În acest sens este art. 57 alin. (7) din Legea nr. 215/2001. De asemenea, textul este neclar, imprecis, de natură să creeze impredictibilitate în aplicare în condiţiile în care legiuitorul utilizează termenul general de „consilieri", şi nu termenul consacrat constituţional şi legal de „consilieri locali şi judeţeni".15. Se arată că la art. II pct. 13 din legea criticată [cu referire la art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004], textul este neclar şi denotă o confuzie între două instituţii juridice diferite, cu semnificaţii diferite, anume între cvorum şi majoritate. Cvorumul se referă la numărul minim de consilieri locali sau judeţeni care trebuie să participe la şedinţele consiliului local sau consiliului judeţean pentru ca acestea să se poată desfăşura în mod legal. Majoritatea se referă la numărul necesar de voturi pentru ca o hotărâre să fie adoptată în mod legal. Or, în condiţiile în care un anumit consilier local sau judeţean nu participă la deliberarea şi adoptarea de hotărâri pentru că are un interes personal, rezultă că acesta nu va putea dezbate şi vota, dar va fi luat în considerare la calculul cvorumului de şedinţă şi va face parte din categoria consilierilor prezenţi.16. Textul este neclar şi contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât, ţinând cont de precizările de mai sus, apar cel puţin două situaţii posibile: (a) fie consilierii judeţeni şi consilierii locali care nu pot lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor nu vor fi consideraţi prezenţi şi deci nu vor fi luaţi în calcul pentru stabilirea cvorumului de şedinţă (aspect contrar realităţii prezenţei lor fizice în cadrul şedinţei - cu atât mai mult cu cât pe ordinea de zi pot fi înscrise mai multe proiecte de hotărâri de consiliu, însă doar una sau unele ridică probleme de conflict de interese cu privire la unul sau mai mulţi consilieri); (b) fie vor fi consideraţi prezenţi şi vor fi luaţi în considerare pentru stabilirea cvorumului, dar nu vor putea participa la dezbaterea şi adoptarea hotărârilor dacă au un interes personal, majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârilor în acest caz fiind raportată la numărul consilierilor prezenţi, luaţi în calcul şi pentru stabilirea cvorumului.17. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.18. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.19. Cu privire la critica referitoare la art. II pct. 5 din lege, se arată că scopul reglementării este validarea unui consilier pentru mandatul respectiv, şi nicidecum validarea unui candidat sau supleant. Validarea pentru calităţile de candidat/supleant a fost realizată, potrivit legii, la momentele constatării pentru calităţile respective. Se mai invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 190 din 12 februarie 2009.20. Referitor la critica privind art. II pct. 6 din lege, se învederează că autorul sesizării reţine în mod greşit că eliminarea instituţiei declarării vacanţei mandatului „consacră un vid legislativ", de vreme ce tot autorul sesizării afirmă că respectivul caz de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean se constată de către judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se afla unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului ori, după caz, a preşedintelui. Aşadar, se arată că nu există vid legislativ.21. În ceea ce priveşte critica referitoare la art. II pct. 7 din lege, se arată că din analiza art. 18 al Legii nr. 393/2004, în special a alin. (3) al acestui articol, potrivit căruia „încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi dată, şi a mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean", reiese că aprecierea autorului sesizării este greşită.22. Cu privire la presupusa încălcare susţinută de autorul sesizării a principiului legalităţii prin art. II pct. 8 şi 9 din lege, se arată că normele în cauză nu sunt lipsite de claritate, precizie şi predictibilitate, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative fiind respectată în procesul legislativ. De asemenea, criticile privitoare la claritate şi predictibilitate sunt neîntemeiate, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 733 din 10 iulie 2012.23. Referitor la critica privind art. I pct. 2 - cu privire la calculul cvorumului - se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 53 din 7 februarie 2018, care a statuat că modul de validare a mandatului unui nou consilier se realizează cu votul majorităţii membrilor prezenţi, iar cvorumul de prezenţă îl constituie majoritatea consilierilor. Modalitatea de calcul priveşte o chestiune tehnică de organizare a lucrărilor consiliului şi deci nu afectează niciun rezultat. În concluzie, nu se poate reţine nicio neclaritate a textului, ci o clarificare a modalităţii tehnice de calculare a cvorumului.24. Cu privire la critica autorului sesizării privind art. I pct. 4 şi 10, art. II pct. 1 şi art. II pct. 10 - referitoare la solicitarea de corelare a unor dispoziţii şi introducerea unui termen de soluţionare a apelului de către instanţa competentă, se invocă, de asemenea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 53 din 7 februarie 2018.25. Cu privire la critica autorului sesizării privind art. II pct. 3 - referitoare la eliminarea posibilităţii partidului sau organizaţiei aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local, se subliniază faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu creează, în sistemul nostru de drept continental, precedent. Or, inducerea de către autorul sesizării a ideii că Parlamentul nu poate legifera diferit faţă de jurisprudenţa/dezlegările de drept ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie contravine principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dar şi art. 61 alin. (1) din Constituţie. Ca apreciere de ordin general, se arată că legea supusă controlului de constituţionalitate eficientizează funcţionarea consiliilor locale, respectiv judeţene.26. În concluzie, preşedintele Camerei Deputaţilor solicită Curţii Constituţionale respingerea, ca neîntemeiată, a obiecţiei de neconstituţionalitate.27. Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.28. La termenul de judecată fixat pentru data de 9 mai 2018, Curtea a amânat dezbaterile pentru data de 31 mai 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.CURTEA,examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.30. Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Analizând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. I pct. 2, pct. 4 şi pct. 10, precum şi ale art. II pct. 1, pct. 3, pct. 5-10 şi pct. 13 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ce au următorul conţinut: Articolul ILegea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 2. La articolul 1 alineatul (2), după litera j) se introduce o nouă literă, lit. k), cu următorul cuprins: «k) calculul cvorumului - în toate situaţiile prevăzute de prezenta lege, la calcularea cvorumului se va lua în considerare primul număr natural mai mare decât numărul rezultat din calcul.» [...] 4. La articolul 30, alineatele (1)-(3) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 30
(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 30 de zile de la data desfăşurării alegerilor, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările şi completările ulterioare. Convocarea consilierilor validaţi de instanţă pentru şedinţa de constituire se face de către prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.
(2) Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor care compun consiliul local. În situaţia în care nu se poate asigura această majoritate din motivele obiective prevăzute la alin. (5), şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului.
(3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a doua convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul declară vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat la ambele convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele respective de candidaţi, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.» [...]
10. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 90La constituirea consiliului judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 30-35.
Articolul IILegea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Validarea mandatului de consilier local şi de primar se face de judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, iar a mandatului de consilier judeţean se face de către secţia civilă a tribunalului competent teritorial, la sesizarea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea primei instanţe este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunţare. Hotărârea definitivă se comunică consiliului local sau, după caz, consiliului judeţean respectiv şi prefectului.» [...] 3. La articolul 9, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier. Hotărârea primei instanţe este definitivă, general obligatorie, executorie şi se comunică părţilor şi prefectului.» [...] 5. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 10Consilierii locali şi consilierii judeţeni pot demisiona, notificând în scris consiliul local, respectiv consiliul judeţean. La prima şedinţă a consiliului local sau judeţean, indiferent de tipul acesteia, preşedintele de şedinţă ia act de această împrejurare, care se consemnează în procesul-verbal, după care primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier. 6. Articolul 12 se abrogă. 7. La articolul 15, alineatul (1) şi partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 15
(1) Calitatea de primar încetează la data depunerii jurământului de către primarul nou ales.
(2) Calitatea de primar încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:
8. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 16În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar se constată de judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau a oricărui consilier. Hotărârea primei instanţe este definitivă, general obligatorie, executorie şi se comunică părţilor şi prefectului. 9. La articolul 17, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 17
(1) Primarul poate demisiona, notificând în scris consiliul local şi prefectul. La prima şedinţă a consiliului, indiferent de tipul acesteia, preşedintele de şedinţă ia act de această situaţie, care se consemnează în procesul-verbal. După informarea consiliului local, preşedintele de şedinţă comunică în scris demisia primarului cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale în vederea sesizării instanţei competente.
(2) Prefectul, după primirea hotărârii judecătoreşti privind constatarea încetării mandatului de primar, o înaintează Ministerului Afacerilor Interne, care va propune Guvernului stabilirea datei desfăşurării alegerilor pentru un nou primar.
10. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: (11) Viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt în acelaşi timp şi consilieri.» [...] 13. La articolul 77, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 77
(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii şi nu vor fi luaţi în calcul la stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârii.
31. Textele constituţionale invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi calitatea legii, art. 11 alin. (1) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, ale art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, precum şi cele ale art. 122 alin. (2) privind consiliul judeţean. Din examinarea obiecţiei de neconstituţionalitate Curtea reţine că autorul sesizării a înţeles să se raporteze şi la prevederile constituţionale ale art. 8 alin. (2) privind partidele politice, precum şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.32. Curtea constată că sesizarea formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şi nepromulgată, al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de Preşedintele României, cât şi sub cel al termenului de sesizare, aceasta fiind formulată în interiorul termenului de 20 de zile prevăzut de art. 77 alin. (1) din Constituţie (a se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 70).33. În analiza obiecţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în expunerea de motive a acestei legi, se arată că aceasta îşi propune să rezolve diferite situaţii de blocaj care se produc atât la nivel local, cât şi judeţean, cu ocazia constituirii consiliilor locale şi judeţene, situaţii generate de interese politice. Astfel, se arată că, în practică, au fost întâlnite diferite situaţii în care consiliul local/judeţean nu s-a putut constitui din cauza nevalidării mandatelor niciunui consilier sau a validării unui număr insuficient de mandate, legislaţia în vigoare permiţând amânarea pe o perioadă îndelungată a validării şi apoi a constituirii consiliului.34. De asemenea, se mai arată că, de la un proces electoral la altul, aleşii locali devin tot mai inventivi în metodele de blocare a constituirii consiliului local/judeţean, pe de o parte, pentru a-l bloca pe noul primar care nu are majoritatea necesară să depună jurământul şi să îşi înceapă mandatul, iar pe de altă parte, de a bloca cele două tabere - putere-opoziţie, pentru a-şi impune viceprimarul, preşedintele şi vicepreşedintele consiliului judeţean.35. Cu privire la critica de neconstituţionalitate privind prevederile art. I pct. 2 din lege, Curtea reţine că, potrivit art. 40 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie. De asemenea, potrivit art. 95 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.36. Curtea constată că, în conformitate cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului, astfel că, potrivit legii, fiecare consiliu local al comunei/oraşului are un număr impar de consilieri, acesta fiind cuprins în intervalul 9-31, în timp ce Consiliul General al Municipiului Bucureşti cuprinde 55 de consilieri [art. 29 alin. (2) din lege]. De asemenea, potrivit art. 88 din Legea nr. 215/2001, numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, astfel că, potrivit legii, fiecare consiliu judeţean are un număr impar de consilieri, acesta fiind cuprins în intervalul 31-37.37. Curtea mai reţine că şedinţa de validare a consiliului local/judeţean este legal constituită dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi (art. 30 şi art. 89), iar şedinţele consiliului local/judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali/judeţeni în funcţie [art. 40 alin. (1) şi art. 95 alin. (1)]. Se observă că în ambele cazuri este posibil ca acest număr să fie un număr zecimal, prin urmare, este firesc să fie rotunjit la primul număr natural mai mare. De asemenea, tot în accepţiunea textului criticat, în situaţia în care textul prevede că participă jumătate plus unu dintre consilierii locali [şedinţa de reconstituire - a se vedea, în acest sens, art. 551 alin. (2) din Legea nr. 215/2001], expresie cu aceeaşi semnificaţie şi finalitate cu cea de majoritate a consilierilor locali, se înţelege că, în cazul în care jumătatea numărului de consilieri este reprezentată de un număr impar, cvorumul se constituie din numărul natural imediat superior numărului zecimal, şi nu numărului următor numărului natural astfel stabilit.38. De asemenea, Curtea constată că stabilirea cvorumului este realizată prin lege pentru diverse situaţii date, aşa cum s-a exemplificat mai sus, astfel încât este corect să se reglementeze prin textul criticat calculul cvorumului, acest text explicând şi indicând operaţiunile materiale şi tehnice care trebuie efectuate pentru determinarea cvorumului stabilit de lege. Prin urmare, Curtea constată că art. I pct. 2 din lege nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie.39. Prin criticile formulate se arată că termenul de 30 de zile introdus prin prevederile art. I pct. 4 şi 10 din lege nu este corelat cu termenele introduse de art. I pct. 3 şi 9, în sensul că se poate ajunge în situaţia ca acestea să nu poată fi respectate. Noile prevederi stipulează că atât consiliul local, cât şi cel judeţean se constituie în termen de 30 de zile de la data alegerilor. Problema apare în legătură cu posibila nerespectare de către judecătorie/tribunal a termenului atunci când judecă cererea de apel împotriva hotărârii de validare a mandatului de consilier. Cu alte cuvinte, în acest caz, legea nu impune un termen pentru instanţă care să fie mai mic de 30 de zile de la data alegerilor. În această ipoteză, prefectul s-ar afla în imposibilitatea de a convoca noul consiliu local/judeţean. Aşadar, ceea ce se critică este lipsa unui termen pentru soluţionarea apelului formulat împotriva hotărârii instanţei judecătoreşti de validare sau de invalidare a mandatelor consilierilor locali/judeţeni. Curtea apreciază că termenul de 30 de zile este unul de drept public, care trebuie să fie respectat de instanţa judecătorească. Astfel, este de datoria instanţei judecătoreşti să analizeze cu celeritate astfel de dosare pentru a asigura funcţionarea consiliilor locale/judeţene. De asemenea, Curtea constată că, din corelarea textelor legale analizate, există un termen de 10 zile pentru validarea/invalidarea mandatului de către instanţă (în art. I pct. 3 şi art. I pct. 9 din lege), de 5 zile pentru exercitarea apelului (art. I pct. 3 şi art. I pct. 9 din lege), care va trebui soluţionat de instanţa de apel, astfel încât în cel mult 30 de zile de la alegeri să se poată constitui consiliul local/judeţean. Aşadar, validarea/invalidarea mandatului de către instanţă se soluţionează de urgenţă, nefiind neapărat nevoie ca legiuitorul să indice un anumit termen, întrucât instanţa va corobora/corela textele legale incidente. Mai mult, hotărârea dată în primă instanţă este executorie, astfel încât mandatul a fost deja validat în înţelesul legii. În acest sens, Curtea reţine că textul general în materia procedurii judiciare necontencioase este art. 534 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că „Încheierea prin care se încuviinţează cererea este executorie", ceea ce înseamnă că hotărârea pronunţată în primă instanţă este executorie. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. I pct. 4 şi 10 din lege nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie.40. Curtea constată că prevederile art. I pct. 4 şi 10 fac trimitere la dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006 care, după republicarea din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, au devenit art. 47 alin. (1) şi (2) care, coroborate cu alin. (5), prevăd că, în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale, sub sancţiunea nevalidării mandatelor candidaţilor aleşi.41. În aceste condiţii, Curtea, dată fiind legătura cu prevederile legale criticate, urmează să îşi extindă controlul, în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi la art. I pct. 3 şi 9, mai exact la art. I pct. 3 fraza întâi teza întâi şi pct. 9 fraza întâi teza întâi din lege, întrucât, deşi este posibilă constituirea în termen a consiliului local/judeţean, validarea mandatelor, în prealabil operaţiunii de constituire, este pusă sub semnul întrebării datorită faptului că instanţa judecătorească trebuie să valideze mandatul de consilier local/judeţean în 10 zile, deşi acesta are la dispoziţie 15 zile pentru depunerea raportului menţionat, sub sancţiunea invalidării. Dispoziţiile legale la care Curtea îşi extinde controlul au următorul conţinut: Articolul ILegea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 3. După articolul 29 se introduce un nou articol, art. 291, cu următorul cuprins: Articolul 291 Validarea mandatelor consilierilor locali se face în termen de 10 zile de la data alegerilor locale de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea secretarului unităţii administrativ- teritoriale. Hotărârea primei instanţe este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunţare. Hotărârea definitivă se comunică consiliului local respectiv şi prefectului.» [...] 9. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 89Validarea mandatelor consilierilor judeţeni se face în termen de 10 de zile de la data alegerilor de către tribunalul competent teritorial, la sesizarea secretarului unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea primei instanţe este supusă apelului în termen de 5 zile de la pronunţare. Hotărârea definitivă se comunică consiliului judeţean respectiv şi prefectului. 42. Curtea constată că termenul pentru validare nu poate fi mai mic decât cel pentru depunerea rapoartelor antemenţionate, ci trebuie să fie cel puţin egal. În caz contrar, s-ar ajunge la invalidarea mandatului de consilier local/judeţean pentru că rapoartele respective nu au fost depuse la Autoritatea Electorală Permanentă, deşi persoana este încă în termenul de depunere a acestora. De asemenea, nu se poate susţine că persoana ar avea la dispoziţie apelul pentru a se putea corecta această situaţie, întrucât în sine dreptul pozitiv trebuie să fie coerent şi să asigure corelarea normelor juridice în vigoare. O persoană nu poate fi obligată să apeleze la un remediu judiciar tocmai pentru a corecta lipsa de corelare a normelor. Din contră, aceasta trebuie să aibă la îndemână un astfel de remediu pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime nerespectate de autoritatea publică în cauză. De aceea, legiuitorul trebuie să coreleze fie art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, fie textul criticat, în aşa fel încât validarea să se efectueze într-un termen cel puţin egal cu termenul pentru depunerea rapoartelor.43. Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. I pct. 3 fraza întâi teza întâi şi pct. 9 fraza întâi teza întâi încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa privind calitatea legii, având un caracter imprecis.44. Cu privire la art. II pct. 1 din lege, se arată că există o necorelare între termenul de 20 de zile de la data alegerilor pentru validarea primarului, termen prevăzut de Legea nr. 215/2001 în vigoare, şi termenul de 15 zile prevăzut de Legea nr. 334/2006, termen înăuntrul căruia trebuie depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid sau candidat independent. Practic, ceea ce se critică este lipsa unui termen pentru soluţionarea apelului formulat împotriva hotărârii instanţei judecătoreşti de validare/invalidare a mandatului de primar.45. În realitate, art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 prevede că validarea primarului se realizează în termen de 20 de zile de la data alegerii, termen corelat, de această dată, cu art. 47 alin. (1) din Legea nr. 334/2006. Sub aspectul criticilor, fiind vorba de o hotărâre judecătorească necontencioasă, ea este executorie şi supusă apelului special în termenul de 5 zile prevăzut de art. I pct. 9 din legea criticată. Este adevărat că nu există prevăzut un termen pentru soluţionarea apelului, însă instanţa trebuie să îl rezolve cu celeritate. Indiferent de data soluţionării apelului, hotărârea primei instanţei trebuie pronunţată în interiorul termenului de 20 de zile şi, întrucât este executorie (a se vedea paragraful 39 din prezenta decizie), echivalează cu validarea/invalidarea acestuia. Desigur, pentru a înceta starea de incertitudine, şi apelul trebuie judecat într-un termen scurt.46. De altfel, Curtea mai reţine că, prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 8 din 15 mai 2017 - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 29 august 2017, s-a statuat că, în prezent, pentru situaţia dată, există un termen de apel de 30 de zile, dat fiind că cererea este necontencioasă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat astfel că, în interpretarea şi aplicarea art. 58 şi art. 59 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotărârile primei instanţe pronunţate în cauzele având ca obiect validarea sau invalidarea alegerii primarilor sunt încheieri, executorii, susceptibile de a fi atacate cu apel în 30 de zile, în condiţiile art. 534 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. Aşadar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că momentul de validare îl reprezintă hotărârea primei instanţe, având în vedere că este şi executorie.47. Prin urmare, Curtea reţine că nici în prezent procedura nu este astfel stabilită încât să se judece şi apelul în termenul de 20 de zile. Mai mult, legea criticată a scurtat termenul de formulare a apelului de la 30 de zile la 5 zile din evidente raţiuni de celeritate şi pentru asigurarea unui grad crescut de securitate juridică în privinţa procesului electiv. Aşadar, Curtea reţine că art. II pct. 1 din lege nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta privind calitatea legii.48. Curtea mai observă că, din punctul de vedere al tehnicii legislative, trebuia evitată includerea unui aspect care vizează validarea primarului în secţiunea care reglementează validarea şi intrarea în exerciţiul funcţiunii a consilierilor locali. Această reglementare trebuia, în realitate, să vizeze art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, fără însă ca acest lucru în sine să afecteze constituţionalitatea prevederilor legale criticate.49. Autorul sesizării mai arată că, practic, prin coroborarea art. II pct. 3 cu art. II pct. 6, care abrogă art. 12 din Legea nr. 393/2004, partidul politic sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză nu mai poate solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situaţia pierderii de către acesta a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, ceea ce ar contraveni unei hotărâri prealabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a statuat în sensul existenţei acestei posibilităţi. Aşadar, este vorba despre imposibilitatea formaţiunii politice de a cere ea însăşi constatarea încetării de drept a mandatului de consilier local/judeţean în cazul în care acesta nu mai este membru al partidului respectiv.50. Într-adevăr, prin abrogarea art. 12 alin. (3) din legea menţionată, partidul politic sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales nu mai are dreptul de a sesiza, potrivit noilor reglementări, judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, acest drept revenind doar primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau oricărui consilier. 51. Însă art. 8 alin. (2) din Constituţie prevede că partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei. De asemenea, potrivit prevederilor art. 1 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, „Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public."52. Cu privire la calitatea de membru de partid a consilierilor locali/judeţeni, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 20 ianuarie 2015, a statuat că „păstrarea calităţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista căruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta [...]" (paragraful 39). „Sancţiunea pierderii mandatului, indiferent de modalitatea în care se pierde calitatea de membru de partid (demisie sau excludere), vizează numai consilierii locali şi judeţeni, aceştia fiind aleşi în cadrul unui scrutin de listă. Aşadar, votul exprimat de către corpul electoral a privit partidul politic, mai exact lista prezentată de acesta, nu şi candidaţii individuali, ceea ce a şi determinat configuraţia politică a consiliului local/judeţean reflectată prin numărul de mandate obţinute de partidele politice. Astfel, soluţia legislativă cuprinsă în art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 este o exigenţă ce rezultă direct din prevederile art. 8 alin. (2) din Constituţie, o soluţie legislativă contrară - care să nu condiţioneze încetarea mandatului de consilier local sau judeţean de pierderea calităţii de membru de partid sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă acesta a fost ales - putând fi acceptată doar în condiţiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleşi consilierii locali sau judeţeni. În lipsa reglementării unui alt tip de scrutin, Curtea nu poate decât să constate, în cauza de faţă, încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie" (paragraful 41). 53. Având în vedere că, potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 393/2004, calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în cazul pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, prin efectul dispoziţiilor în forma propusă a fi modificată partidele politice sunt puse în situaţia în care să nu mai poată da eficienţă prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004. Cu alte cuvinte, partidelor nu li se mai recunoaşte dreptul de a sesiza instanţa judecătorească în vederea constatării încetării de drept a mandatului de consilier local/judeţean, ci doar primarului ori, după caz, preşedintelui consiliului judeţean sau oricărui consilier. Practic, legea creează premisele încălcării art. 8 alin. (2) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin înlăturarea accesului partidelor politice de la procedura necontencioasă de constatare a încetării de drept a mandatului. Faptul că, prin legea criticată, acest aspect este constatat de instanţa judecătorească, pe lângă textele antereferite, conduce şi la încălcarea art. 21 alin. (1) din Constituţie, aplicabil deopotrivă procedurilor contencioase şi necontencioase.54. Astfel, art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 nu poate avea eficienţă plenară decât în ipoteza în care partidelor politice li se recunoaşte un astfel de acces liber la justiţie pentru a sesiza situaţia apărută - respectiv pierderea calităţii de membru. Chiar dacă textul de lege prevede posibilitatea consilierilor locali/judeţeni de a sesiza instanţa judecătorească pentru constatarea încetării de drept a mandatului, acesta nu acoperă toate situaţiile posibile, în sensul că, spre exemplu, o formaţiune politică reprezentată în consiliul local/judeţean numai de un consilier care îşi pierde calitatea de membru de partid nu va putea să sesizeze instanţa judecătorească în vederea constatării încetării de drept a mandatului acestuia. Această situaţie practică este edificatoare şi susţine concluzia neconstituţionalităţii eliminării formaţiunii politice din ecuaţia sesizării instanţei judecătoreşti în vederea constatării încetării de drept a mandatului consilierului local/judeţean care şi-a pierdut calitatea de membru de partid.55. Aşadar, Curtea constată că formaţiunea politică trebuie să aibă dreptul să sesizeze instanţa pentru încetarea de drept a mandatului de consilier local/judeţean, în cazul în care acesta nu mai este membru al partidului respectiv.56. Din această perspectivă, Curtea constată aşadar că art. II pct. 3 coroborat cu art. II pct. 6 din lege, sub aspectul soluţiei legislative care exclude partidul politic sau organizaţia minorităţilor naţionale de la sesizarea instanţei judecătoreşti competente în ipoteza pierderii de către consilierul local/judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, încalcă art. 8 alin. (2), art. 21 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.57. În ceea ce priveşte invocarea de către Preşedintele României a Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 45 din 12 iunie 2017 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea Constituţională reţine că, în sistemul constituţional românesc, hotărârea judecătorească pronunţată de instanţele judecătoreşti ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului constituţional (a se vedea mutatis mutandis Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011). Aşadar, nici hotărârile judecătoreşti pronunţate în urma promovării unor recursuri în interesul legii şi nici hotărârile prealabile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu constituie izvor formal al dreptului constituţional.58. Criticile formulate în legătură cu art. II pct. 5 din lege se referă, pe de o parte, la atribuţia primarului de a sesiza instanţa judecătorească pentru validarea unui consilier şi la faptul că prevederile legale lasă loc arbitrarului atunci când trebuie să fie validat un alt consilier, în sensul că nu sunt indicate criteriile pentru stabilirea unui nou consilier ce urmează a fi validat, iar, pe de altă parte, la eliminarea etapei de vacantare a locului de consilier local.59. În ceea ce priveşte prima critică legată de art. II pct. 5 din lege, Curtea apreciază că atribuţia în sine a primarului de a sesiza instanţa judecătorească pentru validarea unui consilier este constituţională, ea rezolvând eventualele situaţii de blocaj. Chiar dacă autoritatea executivă a administraţiei publice locale sesizează instanţa judecătorească pentru validarea unui consilier local, nu înseamnă că aceasta se substituie competenţei consiliului local, din contră, având în vedere că este o autoritate unipersonală, aceasta concură la asigurarea bunei funcţionări a celei colegiale. În cadrul acestei din urmă autorităţi de multe ori pot apărea disensiuni/blocaje, astfel încât se poate reglementa o competenţă proprie primarului, ca o garanţie a asigurării funcţionării consiliilor locale în condiţiile art. 121 din Constituţie. Atribuţia primarului nu este una care să se substituie unei atribuţii proprii consiliului local, ci, dimpotrivă, este o măsură pur tehnică, cu evidente avantaje atunci când ea este exercitată de o autoritate unipersonală. De altfel, această atribuţie a primarului apare numai în legătură cu demisia consilierilor locali, nu şi în alte cazuri de încetare de drept. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate formulată este deci neîntemeiată.60. Referitor la cea de-a doua critică privind art. II pct. 5 din lege, potrivit căreia nu ar fi clar pe cine trebuie să valideze instanţa (pe primul supleant al formaţiunii politice în cauză sau pe un supleant - de la oricare formaţiune politică - ales de primar), Curtea constată că acest lucru se subînţelege, fiind vorba de primul supleant al formaţiunii politice în cauză. Potrivit art. 100 alin. (33) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, consilierii respectivi sunt aleşi de pe listele de supleanţi rezultate în urma alegerilor locale. Este logic ca partidul care pierde un loc de consilier să îl poată înlocui cu o persoană aflată pe lista de supleanţi, iar dacă este vorba de un consilier independent sau nu există supleanţi, să se organizeze alegeri parţiale. Numai astfel se poate asigura respectarea rezultatului votului la alegerile locale. În aceste condiţii, critica de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.61. Referitor la cea de-a treia critică conform căreia prin modificarea art. 10 din Legea nr. 393/2004 se elimină etapa vacantării locului de consilier, ulterior încetării mandatului de consilier înainte de termen, prin demisie, Curtea constată că o critică similară este formulată şi în privinţa art. II pct. 6 din lege, care abrogă art. 12 din Legea nr. 393/2004 şi elimină astfel etapa vacantării locului de consilier, ulterior încetării mandatului de consilier înainte de termen, pentru alte motive în afară de demisie.62. În forma în vigoare a legii, în situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau judeţean, după caz, adoptă o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi declară locul vacant, iar ulterior mandatul noului consilier este validat în condiţiile Legii nr. 215/2001. Aşadar, procesul de înlocuire a unui consilier presupune trei etape, şi anume: se ia act de situaţia apărută, caz în care se constată încetarea de drept, se declară vacant locul şi se validează un nou consilier. Or, legiuitorul a optat, în legea supusă analizei instanţei de contencios constituţional, să elimine etapa declarării vacanţei locului de consilier local/judeţean. 63. Curtea observă că încetarea de drept a mandatului de consilier local/judeţean se constată de către instanţa judecătorească competentă, cu excepţia ipotezei demisiei, de care ia act preşedintele de şedinţă. În toate cazurile însă validarea mandatului unui alt consilier se realizează de instanţa judecătorească. În aceste condiţii, Curtea reţine că eliminarea etapei de vacantare a locului de consilier local prin art. II pct. 5 şi 6 din lege încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 121 alin. (1) referitoare la alegerea consiliului local. Astfel, alegerea este supusă validării, iar întinderea în timp a mandatului astfel validat, sub condiţia depunerii jurământului, durează până la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales. Mandatul rezultat din alegere poate înceta înainte de termen, ceea ce înseamnă că pentru validarea unei alte persoane înscrise pe lista de supleanţi, ca operaţiune tehnică, trebuie constatată vacanţa acelui post de consilier. Prin urmare, pentru a se putea înlocui titularul mandatului, trebuie mai întâi constatată vacanţa locului câştigat în urma alegerilor. Astfel, în condiţiile în care actul alegerii a dus la validarea şi intrarea în exerciţiul mandatului a unei persoane, care a devenit astfel titularul acestui mandat, încetarea calităţii de titular nu este suficientă pentru trecerea la etapa următoare, respectiv validarea supleantului. De aceea, Curtea reţine că actul alegerii presupune două aspecte: dobândirea şi intrarea în exerciţiul mandatului (constituirea consiliului local, validarea mandatului şi jurământul), respectiv încetarea mandatului (încetare de drept la termen şi înainte de termen). Dacă încetarea la termen a mandatului reprezintă regula, caz în care întreaga procedură de alegere implică o fază circulară, în ceea ce priveşte încetarea înainte de termen, locul consilierului trebuie luat de supleant, iar acesta, în mod evident, nu dobândeşte şi nu intră în exerciţiul mandatului ca urmare a constituirii noului consiliu local. Astfel, locul acestei din urmă operaţiuni este luat în situaţia particulară analizată de aşa-numita operaţiune de vacantare a locului de consilier. După vacantare, supleantul este validat şi depune jurământul pentru a intra în exerciţiul mandatului.64. Curtea constată că nimic nu împiedică legiuitorul să stabilească atât etapa vacantării, cât şi a validării în competenţa instanţei judecătoreşti, însă eliminarea etapei de vacantare duce la încălcarea art. 121 alin. (1) din Constituţie.65. De altfel, în Constituţie se prevede că „În caz de (...) vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului" [art. 85 alin. (2) din Constituţie], respectiv se enumeră situaţiile concrete de vacanţă a funcţiei de Preşedintele a României, precum şi interimatul funcţiei în caz de vacanţă a funcţiei (art. 97 şi art. 98).66. De asemenea, Curtea mai observă că vacantarea ca instituţie nu a fost eliminată din corpul Legii nr. 115/2015 sau a Legii nr. 215/2001, astfel că apar şi multe necorelări [art. 100 alin. (33) sau art. 107 din Legea nr. 115/2015, art. 26 alin. (3), art. 33 din Legea nr. 215/2001, art. I pct. 4 din legea criticată]. Astfel, art. 100 alin. (33) din Legea nr. 115/2015 prevede: „(33) Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi în listele respective. În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerilor judeţene ale partidelor politice sau ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv sau din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale." 67. De asemenea, art. 107 din Legea nr. 115/2015 prevede: „Candidaţii aleşi atât în funcţia de consilier local, cât şi în funcţia de consilier judeţean sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calităţi. Locurile devenite astfel vacante se completează potrivit art. 100 alin. (33). Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul membrilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care nu pot fi în acelaşi timp şi membri ai consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti." 68. Art. 26 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 prevede, la rândul său: „(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judeţean şi al consilierului judeţean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condiţiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, primarul, precum şi preşedintele consiliului judeţean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, încheie mandatul precedentei autorităţi a administraţiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul sau preşedintele consiliului judeţean, aleşi în urma organizării unor noi unităţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari sau de preşedinţi ai consiliilor judeţene, îşi exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale."69. Art. 33 din Legea nr. 215/2001 prevede că: „În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile." 70. Art. I pct.4 din legea criticată prevede în cuprinsul său: „La articolul 30, alineatele (1)-(3) se modifică şi va avea următorul cuprins: [...] (3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a doua convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul declară vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat la ambele convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele respective de candidaţi, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali." În consecinţă, Curtea reţine, având în vedere aceste aspecte, că se încalcă astfel prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa privind calitatea legii. 71. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. II pct. 5 şi 6 din lege încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 121 alin. (1) din Constituţie. 72. Autorul sesizării critică faptul că textul art. II pct. 7 din lege nu mai cuprinde distinct cazurile de încetare de drept a mandatului de preşedinte al consiliului judeţean. Curtea observă că preşedintele consiliului judeţean nu mai este ales direct de cetăţeni, ci de către consilierii judeţeni. Astfel, cetăţenii aleg doar consilieri judeţeni, nu şi pe preşedintele consiliului judeţean. Prin urmare, funcţia de conducere dobândită de un anumit consilier judeţean nu exclude aplicarea motivelor de încetare de drept a mandatului de consilier judeţean în privinţa preşedintelui consiliului. Astfel, în realitate, aceste motive sunt cuprinse la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, fiind aplicabile tuturor consilierilor judeţeni. Mai mult, art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali la care face referire art. II pct.7 din legea criticată este cuprins în secţiunea a 2-a Exercitarea mandatului de către primar din Legea nr. 393/2004. Prin urmare, şi ca tehnică legislativă se justifică eliminarea preşedintelui consiliului judeţean din conţinutul normativ al acestei secţiuni. Aşadar, în realitate, este o problemă de interpretare şi de coroborare a textelor. În aceste condiţii, critica de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. 73. În formularea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că art. II pct. 8 din lege nu îndeplineşte cerinţele de calitate a legii. Or, din examinarea acestui text, prima teză a art. II pct. 8 din lege, „În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar se constată de judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau a oricărui consilier", reiese că există anumite deficienţe redacţionale, care nu influenţează însă înţelegerea şi sensul acestuia. Astfel, în condiţiile eliminării prepoziţiei „în", textul analizat are un înţeles logic şi coerent. Deficienţele redacţionale semnalate în legătură cu art. II pct. 8 sunt însă minore, ele putând fi rectificate potrivit art. 71 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Astfel de deficienţe redacţionale se pot constata şi în privinţa sintagmei „preşedintele de şedinţă comunică în scris demisia primarului cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale" din art. II pct. 9 din lege, fără ca acestea să influenţeze înţelegerea şi sensul acestuia. Practic, sintagma „cu secretarul" trebuie înlocuită cu dativul substantivului secretar, respectiv „secretarului". Deficienţele redacţionale semnalate în legătură cu art. II pct. 9 din lege sunt, de asemenea, minore, ele putând fi, de altfel, rectificate potrivit art. 71 din Legea nr. 24/2000. 74. Totodată, se arată că sintagma „în vederea sesizării instanţei competente" cuprinsă în art. II pct. 9 din lege este neclară şi imprecisă, întrucât nu rezultă scopul sesizării instanţei. Cu alte cuvinte, se critică, cu referire la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, faptul că nu s-ar cunoaşte de ce anume secretarul unităţii administrativ-teritoriale sesizează instanţa judecătorească. Însă art. 17 alin. (1) se coroborează cu art. 16Legea nr. 393/2004, acestea aflându-se într-o succesiune logică, ceea ce înseamnă că instanţa este sesizată pentru a constata cazul de încetare înainte de termen a mandatului primarului. În aceste condiţii, critica de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. 75. Se mai susţine că art. II pct. 10 din lege este neconstituţional prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin faptul că prevederile nou-introduse nu disting între categoriile de consilieri, locali sau judeţeni. Cu alte cuvinte, se critică faptul că textul este imprecis, întrucât prevede că viceprimarul, preşedintele şi vicepreşedintele consiliului judeţean sunt consilieri, fără a preciza categoria de funcţie din care fac parte. Cu privire la acest aspect, Curtea apreciază că din economia legii apare foarte clar că viceprimarul este în acelaşi timp consilier local, iar preşedintele şi vicepreşedintele consiliului judeţean sunt consilieri judeţeni. Prin urmare, critica de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. 76. În criticile formulate cu privire la art. II pct. 13 din lege, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată că este neclară modalitatea de stabilire a cvorumului şi a luării deciziilor în cazul în care unii consilieri locali sau judeţeni nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. Curtea constată, din analiza prevederilor legale criticate, că respectivii consilieri care sunt obligaţi să se abţină sunt luaţi în calcul la stabilirea cvorumului, dar nu participă la dezbateri şi la adoptarea de hotărâri. Prin urmare, respectivii consilieri vor fi luaţi în calcul pentru asigurarea cvorumului de prezenţă, dar nu şi pentru majoritatea de vot, astfel încât critica de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. 77. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile art. I pct. 3 fraza întâi teza întâi şi pct. 9 fraza întâi teza întâi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. II pct. 3 coroborat cu pct. 6 din aceeaşi lege, sub aspectul soluţiei legislative care exclude partidul politic sau organizaţia minorităţilor naţionale de la sesizarea instanţei judecătoreşti competente în ipoteza pierderii de către consilierul local/judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, şi ale art. II pct. 5 şi pct. 6 din lege, ambele sub aspectul soluţiei legislative de eliminare a instituţiei vacantării funcţiei, sunt neconstituţionale. 2. Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. I pct. 2, pct. 4 şi pct. 10, precum şi ale art. II pct. 1, pct. 5, pct. 7-10 şi pct.13 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae



SmartCity5

COMENTARII la Decizia 384/2018

Momentan nu exista niciun comentariu la Decizia 384 din 2018
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul unic de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul unic de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Bridge Finance este garantat în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 1355 2001
    GENUINE BANK GUARANTEE (BG) AND STANDBY LETTER OF CREDIT (SBLC) FOR BUY/LEASE AT THE BEST RATES AVAILABLE We offer certified and verifiable bank instruments via Swift Transmission from a genuine provider capable of taking up time bound transactions. FOR LEASING OF BG/SBLC MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M LEASING FEE = 4%+2% FOR PURCHASE OF FRESH CUT BG/SBLC PRICE = 32%+2% MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M Our BG/SBLC Financing can help you get your project funded, loan financing by providing you with yearly. RWA ready to close leasing with any interested client in few banking days Name : Scott james Email : Inquiry.securedfunding@gmail.com Skype: Inquiry.securedfunding@gmail.com
ANONIM a comentat Decizia 221 2000
    Locuiesc în SUA Florida și sunt azi o femeie fericită? Mi-am spus sinelui că orice creditor împrumutat care mi-ar putea schimba Viața și familia, mă voi referi la orice persoană care le caută împrumut. Dacă aveți nevoie de împrumut și sunteți 100% sigur că veți plăti împrumutul, contactați-le și vă rugăm să le spuneți că doamna Sandra v-a trimis la ei. sabinhelps@gmail.com
ANONIM a comentat Ordin 37 2016
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Însă MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat OUG 1 2013
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul exclusiv de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat OUG 1 2013
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul exclusiv de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    Obținerea unui împrumut legitim au fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Însă MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * Ipoteca a doua * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Ordin 5049 2019
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul exclusiv de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu