DECIZIE Nr.
381 din 19 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b), alin. (3) si
(6) si ale art. 113 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 334 din 20 mai 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi
(6) şi ale art. 113 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Tudor
Sîrbu în Dosarul nr. 836/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia comercială
şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că art. 23 alin.
(11), art. 41, 44 şi 47 din Legea fundamentală, art. 6 paragraful 2 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi
art. 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, invocate de autorul
excepţiei, nu sunt aplicabile în cauza de faţă. Pune concluzii de respingere a
excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind inadmisibilă, în ceea ce priveşte
dispoziţiile art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002, având în vedere Decizia nr. 742/2008 a Curţii Constituţionale, prin
care aceasta a constatat neconstituţionalitatea respectivelor prevederi legale.
Totodată, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca
fiind neîntemeiată, cu privire la dispoziţiile art. 111 alin. (1) lit. b) şi
alin. (3) şi ale art. 113 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2002, făcând trimitere, în acest sens, la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 9 septembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 836/97/2008, Tribunalul Hunedoara - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (1) lit. b), alin. (3)
şi (6) şi ale art. 113 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost
ridicată de Tudor Sîrbu cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contenciosul
administrativ privind anularea măsurii reţinerii permisului de conducere şi a
măsurii eliberării unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulaţie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate, prin
impunerea de plano a reţinerii permisului în situaţia presupunerii
comiterii unei infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, în
absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, încalcă
egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice,
prezumţia de nevinovăţie, dreptul la muncă, dreptul de proprietate privată,
condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la nivelul de
trai.
Tribunalul Hunedoara - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege
criticate nu încalcă dispoziţiile din Legea fundamentală şi din actele
normative internaţionale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 111 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi ale art. 113 alin.
(1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt
constituţionale, întrucât nu încalcă dispoziţiile din Legea fundamentală şi din
actele normative internaţionale invocate. Arată că, întrucât, prin Decizia nr.
742/2008, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 111 alin. (6)
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt neconstituţionale,
potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992, excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este inadmisibilă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 111 alin. (1) lit. b), alin.'(3) şi (6) şi ale
art. 113 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. Prin Decizia nr. 742 din 24
iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din
29 iulie 2008, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate
ridicată direct de Avocatul Poporului, în temeiul art. 146 lit. d) din
Constituţie, şi a constatat că dispoziţiile art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt neconstituţionale. Astfel, ulterior
sesizării Curţii, art. 111 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a
fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2008, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 noiembrie 2008, cu
păstrarea, însă, a soluţiei legislative anterioare în ceea ce priveşte
dispoziţiile alin. (1) lit. b) şi alin. (3). Totodată, prevederile alin. (6) al
art. 111 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, modificate prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2008, fac trimitere la dispoziţiile
art. 111 alin. (1) lit. b) din aceeaşi ordonanţă. Astfel, textele de lege
criticate au următorul cuprins:
- Art. 111 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi (6): „(1)
Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reţine în
următoarele cazuri: [...] b) când titularul acestuia a săvârşit una dintre
infracţiunile prevăzute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1),
{2)',(4) şi (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1) si la art. 92 alin. (3)
şi (5);
[...] (3) In situaţiile prevăzute la alin. (1) lit.
a) şi d), precum şi în cele menţionate la art. 85 alin. (2) si (4), art. 86
alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) şi (5), art. 89 alin. '(1), art. 90
alin. (1), art. 92 alin. (3) şi (5) şi la art. 102 alin. (3) lit. a) şi c),
dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de
circulaţie.
[...] (6) La cererea titularului permisului de
conducere reţinut în condiţiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul
care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale
ori, în faza de judecată, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea cauzei
poate dispune prelungirea dreptului de circulaţie, cu câte cel mult 30 de zile,
până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire
penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea
definitivă a hotărârii judecătoreşti. Modul de soluţionare a cererii de
prelungire a dreptului de circulaţie se comunică si şefului politiei rutiere pe
raza căreia s-a comis fapta.";
- Art. 113 alin. (1) lit. e): „(1) Permisul de
conducere se restituie titularului: [...] e) în baza hotărârii judecătoreşti
rămase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului ori
procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost anulat."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie,
ale art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, ale art. 44
referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 47 cu privire la
nivelul de trai, ale art. 53 referitoare la condiţiile şi limitele restrângerii
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi ale art. 11 privind
raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20
referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile
omului, raportate la prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 11 din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului care consacră prezumţia de
nevinovăţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele:
I. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a fost
ridicată cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contenciosul administrativ
privind anularea măsurii reţinerii permisului de conducere şi a măsurii
eliberării unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulaţie. Art. 111 alin.
(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 reglementează însă
procedura prelungirii dreptului de circulaţie, sfera sa de aplicabilitate
vizând doar acele situaţii de reţinere a permisului de conducere în care dovada
înlocuitoare se eliberează cu drept de circulaţie. Or, potrivit art. 29 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate poate avea ca
obiect numai prevederi dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care au legătură cu
soluţionarea cauzei. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 este inadmisibilă.
II. Prevederile art. 111 alin. (1) lit. b) şi alin. (3)
şi ale art. 113 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare
la dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi faţă de
critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.262 din 25 noiembrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 12 ianuarie
2009, Curtea a respins critica de neconstituţionalitate adusă prevederilor art.
111 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi ale art. 113 alin. (1) lit. e) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, pentru motivele acolo arătate.
Intrucât nu au intervenit elemente noi de natură să
conducă la schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (11),
art. 41, 44 şi 47, precum şi prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art.
11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, invocate de autorul
excepţiei, nu sunt incidente în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 195/2002, excepţie ridicată de Tudor Sîrbu în Dosarul nr.
836/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal.
II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (1) lit. b) şi alin. (3)
şi ale art. 113 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi
instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 martie
2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică