DECIZIE Nr. 37
din 15 ianuarie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 108 5 si art. 402 alin. 2 si 3 din
Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 65 din 28 ianuarie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 şi art. 402 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 5.305/299/2007 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere
a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 9 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 5.305/299/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1085 şi art. 402 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Ioana Sfîrăială cu ocazia soluţionării recursului civil declarat împotriva
Sentinţei civile nr. 4.310 din 20 martie 2007, pronunţată de Judecătoria
Sectorului 1, Bucureşti, într-o cauză având ca obiect o contestaţie la
executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate
contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 şi art. 20, prin raportare
la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului, ţinând
seama de jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că
textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1085 şi art. 402 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, cu
următorul cuprins:
- Art. 1085: „Impotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere
de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori
despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.
Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de
la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
Cererea se soluţionează prin încheiere irevocabilă,
dată în camera de consiliu, de către instanţa de judecată ori de preşedintele
instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.";
- Art. 402 alin. 2 şi 3: „Hotărârea pronunţată cu
privire la contestaţie se dă fără drept de apel, cu excepţia hotărârii
pronunţate în temeiul art. 4001 şi al art. 401 alin. 2.
Hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia
privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă
aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea ce se execută."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi
art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, raportate la art. 6 privind
dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de
constituţionalitate.
Astfel, prin Decizia nr. 260 din 20 martie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, Curtea, respingând excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1085 alin. 3 din Codul de procedură civilă ca neîntemeiată, a statuat
că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenţei
sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) şi
art. 129 din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor
judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar „Impotriva hotărârilor
judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de
atac, în condiţiile legii".
De asemenea, faptul că împotriva încheierii de
stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare,
aceasta soluţionându-se de către instanţa de judecată ori de preşedintele
instanţei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui
o încălcare a vreunei prevederi constituţionale, întrucât instanţa nu
soluţionează fondul litigiului. Există, în acest caz, doar posibilitatea de a
reveni asupra amenzii sau despăgubirii, împrejurarea că soluţionarea cererii de
reexaminare este de competenţa
instanţei de judecată sau a preşedintelui instanţei de executare care a aplicat
amenda sau despăgubirea nu contravine prevederilor constituţionale şi
convenţionale invocate, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare.
Nici critica dispoziţiilor art. 402 alin. 2 şi 3 din
Codul de procedură civilă nu poate fi reţinută. Prin Decizia nr. 540 din 7
iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din
15 august 2007, Curtea a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi
care să stabilească căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti,
stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile legii". Accesul la
justiţie nu presupune şi
accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar
instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor
judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac,
sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în
considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură.
Reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea
gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile
naţionale.
Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei
anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezent, astfel încât aceasta se
impune a fi menţinută.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1085 şi art. 402 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Ioana Sfîrăială în Dosarul nr. 5.305/299/2007 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman