DECIZIE Nr. 37*) din 6 iulie 1993
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 215 din 1 septembrie 1993
*) Ramasa definitiva prin nerecurare.
Mihai Constantinescu - presedinte
Antonie Iorgovan - judecator
Ioan Muraru - judecator
Raul Petrescu - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent.
Pe rol solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a Precizarilor nr.
110106/1993 ale Ministerului Finantelor, invocata de reclamanta Regia Autonoma
de Electricitate "Renel", in dosarul nr. 224/1993 al Tribunalului
Municipiului Bucuresti, Sectia de contencios administrativ.
Presedintele declara sedinta deschisa si dispune sa se faca apelul si in
dosarul nr. 29 C/1993, avand drept obiect solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a acelorasi precizari, invocata de reclamanta Uniunea
Sindicatului Independent din Banca Comerciala Romana - S.A., in dosarul nr.
251/1993 al Tribunalului Municipiului Bucuresti, Sectia de contencios
administrativ.
La apelul nominal facut de catre magistratul-asistent au raspuns, in
dosarul nr. 26 C/1993, domnul consilier juridic Miron Niculescu pentru Regia
Autonoma de Electricitate "Renel" si doamna consilier Melania Craciun
pentru Ministerul Finantelor, iar in dosarul nr. 29 C/1993, domnul consilier
juridic Panait Teodor, din partea Ministerului Finantelor, lipsa fiind
reprezentantul Uniunii Sindicatului Independent din Banca Comerciala Romana -
S.A., care a depus insa concluzii scrise.
Procedura este completa.
Presedintele completului de judecata, tinand seama de propunerea facuta in
raportul intocmit de judecatorul-raportor, pune in discutia partilor conexarea
celor doua dosare.
Partile prezente si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu
conexarea.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
Avand in vedere ca in ambele dosare se invoca neconstitutionalitatea
Precizarilor nr. 110106/1993 ale Ministerului Finantelor, dispune conexarea
dosarului nr. 29 C/1993 la dosarul nr. 26 C/1993.
Fata de declaratia partilor ca nu cunosc raportul intocmit in cauza,
presedintele completului da cuvantul domnului judecator Antonie Iorgovan pentru
prezentarea lui.
Judecatorul-raportor arata ca in cele doua cauze se pune problema relatiei
dintre contenciosul administrativ si contenciosul constitutional, implicit a
raportului dintre legalitate si constitutionalitate in cazul unui act
administrativ normativ. Constitutia Romaniei instituie o ierarhizare a normelor
juridice dupa forta acestora de a produce efecte juridice care, la randul ei,
este data de pozitia autoritatii de la care emana norma, respectiv de
continutul reglementarii ori al regulilor de adoptare. In dreptul public modern
sunt unanim recunoscute principiul suprematiei Constitutiei si, respectiv, al
suprematiei legii, iar pentru garantarea lor functioneaza, in primul caz,
controlul constitutionalitatii legilor, iar in cel de-al doilea caz, institutia
contenciosului administrativ. In cazul actului administrativ nu apare o
problema speciala de neconstitutionalitate deoarece el nu se emite, de regula,
in aplicarea Constitutiei, ci in aplicarea legii care, la randul ei, are la
baza Constitutia.
Daca un act administrativ este contrar Constitutiei, astfel cum se pretinde
prin exceptiile de fata, aceasta reprezinta o forma agravata de ilegalitate,
partea lezata avand deschisa calea actiunii in contenciosul administrativ,
potrivit art. 21 si art. 48 din Constitutie si Legii nr. 29/1990.
Nemaifiind alte probleme prealabile, presedintele completului da cuvantul
partilor.
Domnul consilier juridic Miron Niculescu sustine ca, prin Precizarile nr.
110106/1993, Ministerul Finantelor a instituit un nou impozit, respectiv pe
ajutoarele acordate salariatilor, masura ce contravine art. 138 alin. (1) din
Constitutie care prevede ca impozitele, taxele si orice alte venituri ale
bugetului de stat se stabilesc numai prin lege si, in consecinta, solicita
admiterea exceptiei.
Doamna consilier Melania Craciun, reprezentanta Ministerului Finantelor,
solicita respingerea exceptiei, sustinand ca, potrivit art. 2 din Legea nr.
47/1992, Curtea Constitutionala asigura numai controlul constitutionalitatii
legilor, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului, astfel
incat precizarile supuse controlului, nefacand parte din categoria acestor acte
normative, controlul lor nu intra in competenta Curtii.
Domnul consilier juridic Panait Teodor, din partea Ministerului Finantelor,
se raliaza concluziilor puse de doamna consilier Melania Craciun si solicita,
de asemenea, respingerea exceptiei, in cauza nefiind indeplinite conditiile
prevazute de art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 13 lit. A) lit. b) si c) din
Legea nr. 47/1992.
Reprezentantul Ministerului Public, domnul procuror Raul Petrescu, pune
concluzii de respingere a exceptiei, intrucat constatarea ilegalitatii unui act
administrativ, individual sau normativ, chiar daca rezulta si din incalcarea
unei prevederi constitutionale, este de competenta instantelor judecatoresti.
In notele scrise depuse, Uniunea Sindicatului Independent din Banca
Comerciala Romana - S.A. solicita admiterea exceptiei cu motivarea ca
precizarile emise, incalca prevederile art. 51 si 138 alin. (1) din Constitutie,
intrucat legea, ca act normativ ce emana de la unica autoritate legiuitoare -
Parlamentul Romaniei -, nu poate fi modificata, limitata sau abrogata decat
printr-un act cu aceeasi putere normativa, adoptat de Parlament.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
Luand act de exceptiile invocate, de sustinerile partilor, de opinia
instantei de judecata, de punctul de vedere al Guvernului si de raportul
judecatorului-raportor, avand in vedere Precizarile nr. 110106/1993 ale
Ministerului Finantelor, precum si dispozitiile art. 144 lit. c) din
Constitutie si prevederile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Precizarile nr. 110106/1993 ale Ministerului Finantelor s-au emis in
aplicarea art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salariu.
Regia Autonoma de Electricitate "Renel" si Uniunea Sindicatului
Independent din Banca Comerciala Romana - S.A. au atacat in fata instantei de
contencios administrativ a municipiului Bucuresti legalitatea acestor
precizari, solicitand sa fie anulate ca neconstitutionale, intrucat ar institui
un impozit neprevazut de lege, ceea ce este contrar art. 138 alin. (1) din
Constitutie, potrivit caruia impozitele se stabilesc numai prin lege.
Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Municipiului Bucuresti,
prin incheierile din 6 aprilie - 22 aprilie 1993, a sesizat Curtea
Constitutionala pentru solutionarea exceptiei. In Incheierea din 6 aprilie
1993, instanta si-a exprimat opinia in sensul admiterii exceptiei.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 47/1992, s-au cerut punctele de vedere ale
Camerei Deputatilor, Senatului si Guvernului.
In punctul de vedere al Guvernului se arata ca exceptia nu este de
competenta Curtii Constitutionale intrucat nu priveste constitutionalitatea
unei legi sau ordonante, ci a unui act a carui cenzura, sub aspectul
legalitatii, este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti.
Camera Deputatilor si Senatul nu au comunicat punctul lor de vedere.
Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutionala se pronunta
exclusiv asupra exceptiilor de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor.
Prin lege se intelege numai un act adoptat de Parlament. Conceptia
Constitutiei referitoare la controlul constitutionalitatii legii are in vedere
acest concept, rezultand din imbinarea criteriului formal cu cel material,
intrucat continutul legii este determinat de importanta acordata de legiuitor
aspectelor reglementate. Pe cale de consecinta, nu poate fi retinuta teza
reclamantilor potrivit careia, prin precizarile respective, s-ar fi introdus un
impozit nou si, intrucat stabilirea de impozite se face numai prin lege, Curtea
ar fi competenta sa se pronunte asupra constitutionalitatii lui.
Potrivit Constitutiei, ceea ce nu intra in sfera de competenta a Curtii
Constitutionale, chiar daca priveste conformitatea cu dispozitiile
Constitutiei, intra in sfera contenciosului administrativ, in sensul de litigiu
de competenta instantelor judecatoresti. Constitutia nu reglementeaza un sistem
special si specializat de instante de contencios administrativ, ci da aceasta
competenta instantelor judecatoresti in genere, potrivit art. 125. Faptul ca
prin Legea nr. 29/1990 s-au infiintat sectii speciale de contencios
administrativ nu constituie un temei pentru o jurisdictie paralela de
contencios administrativ. Acestea, alaturi de celelalte sectii ale instantelor
judecatoresti - civile, penale etc. -, alcatuiesc sistemul instantelor
judecatoresti in fruntea carora se afla Curtea Suprema de Justitie.
De aceea, actele normative si individuale ale Guvernului, ministerelor si
celorlalte autoritati ale administratiei publice, centrale sau, dupa caz,
locale, indiferent de materia la care se refera, sunt controlate, sub aspectul
legalitatii, de instantele de contencios administrativ. Aceasta concluzie se
impune si atunci cand ilegalitatea actului administrativ priveste nerespectarea
a insesi legii fundamentale, fiind emis prin exces de putere, adica cu
depasirea limitelor si conditiilor de exercitare a competentei organului
emitent.
Avand in vedere cele aratate, rezulta ca legalitatea precizarilor ce fac
obiectul exceptiei de neconstitutionalitate invocate este de competenta Sectiei
de contencios administrativ a Tribunalului Municipiului Bucuresti. In fond,
neconstitutionalitatea unui act administrativ nu reprezinta altceva decat o
forma agravata de ilegalitate.
In consecinta, tinand seama de prevederile art. 144 lit. c) si art. 125 din
Constitutie, precum si de dispozitiile art. 13 lit. A lit. c) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA,
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate invocata de Regia Autonoma de
Electricitate "Renel" si de Uniunea Sindicatului Independent din
Banca Comerciala Romana - S.A. si constata ca stabilirea legalitatii
Precizarilor nr. 110106/1993 ale Ministerului Finantelor este de competenta
instantei de contencios administrativ.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 6 iulie 1993.
PRESEDINTE,
dr. Mihai Constantinescu
Magistrat asistent,
Constantin Burada