DECIZIE   Nr. 363 din 23 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1127 din 30 noiembrie 2004

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Ion Tiuca              - procuror
    Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Cooperativa Mestesugareasca de Invalizi "Staruinta" Craiova in Dosarul nr. 52/F/2004 al Tribunalului Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind neintemeiata. In acest sens, arata ca prevederile legale criticate sunt in conformitate cu dispozitiile constitutionale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 17 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 52/F/2004, Tribunalul Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, exceptie ridicata de Cooperativa Mestesugareasca de Invalizi "Staruinta" Craiova.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca prevederile legale criticate incalca dispozitiile art. 21 din Constitutie, republicata. Se arata in acest sens ca este incalcat accesul liber la justitie al persoanelor juridice care au de recuperat credite al caror cuantum se situeaza sub valoarea de 5.000 de euro, intrucat instantele de judecata resping cererile de lichidare judiciara care nu indeplinesc conditia cuantumului creantei.
    Tribunalul Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ considera exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. In acest sens, se precizeaza ca limitarea recuperarii creantelor prin procedura speciala a falimentului, pana la valoarea de 5.000 de euro, nu ingradeste accesul liber la justitie, intrucat "unitatile creditoare au la indemana si alte modalitati legale de recuperare a debitelor", respectiv procedura executarii silite prevazuta de Codul de procedura civila.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, se arata ca prevederile legale criticate stabilesc conditiile in care creditorii pot solicita deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului asupra debitorului lor, iar aceste prevederi "trebuie coroborate cu dispozitiile introductive ale Legii nr. 64/1995, republicata". Asadar, apreciaza ca "dreptul creditorilor de a formula cereri introductive pentru declansarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului a fost conditionat de caracterul creantelor si de cuantumul minim al acestora, pentru a impiedica abuzul de drept prin formularea unor cereri, in cadrul procedurii speciale, pentru orice creanta si in orice valoare nesemnificativa. Se considera ca nu este incalcat accesul liber la justitie, deoarece creditorii au posibilitatea de a apela si la alte mijloace de constrangere a debitorului pentru realizarea creantelor lor, respectiv executarea silita individuala si masurile asiguratorii. Se mai arata ca deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului este permisa numai in situatia in care debitorul se afla in stare de insolventa, care este prezumata de catre legiuitor numai in cazul unui anumit cuantum al creantelor creditorilor.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. In acest sens, se considera ca nu este incalcat accesul liber la justitie, deoarece atat debitorii, cat si creditorii au posibilitatea de a formula pretentii si aparari. Se mai arata ca liberul acces la justitie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, asa cum este si cea prevazuta de dispozitiile legale criticate. Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 82/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003.
    Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 a fost modificat prin art. I pct. 43 din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004.
    Din examinarea criticilor formulate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate rezulta ca acestea privesc numai dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, republicata, astfel ca, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunta numai cu privire la constitutionalitatea acestor din urma dispozitii.
    Art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995, potrivit redactarii cuprinse in art. I pct. 43 din Legea nr. 149/2004, prevede:
    "I. [...] 43. Articolul 29 va avea urmatorul cuprins:
    <<Art. 29
    (1) Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in insolventa din cauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, in urmatoarele conditii:
    (...) b) in celelalte cazuri, creantele trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive;>>"
    In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii legale contravin prevederilor cuprinse in art. 21 din Constitutie, republicata, prevederi care au urmatorul continut:
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite."
    Critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea potrivit careia textul de lege mentionat incalca accesul liber la justitie al persoanelor juridice care au de recuperat creante al caror cuantum se situeaza sub echivalentul in lei al sumei de 5.000 de euro, deoarece instantele de judecata resping cererile de lichidare judiciara care nu indeplinesc aceasta conditie a cuantumului creantei. In opinia autorului exceptiei, incalcarea art. 21 din Constitutie, republicata, consta in aceea ca textul de lege criticat nu se aplica tuturor creditorilor care au de recuperat creante certe, lichide si exigibile de la debitorul prezumat a fi in stare de insolventa datorita incetarii platilor, indiferent de cuantumul creantei.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 43 din Legea nr. 149/2004, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 244 din 27 mai 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 730 din 12 august 2004, Curtea Constitutionala, respingand exceptia de neconstitutionalitate, a statuat ca reglementarea criticata contine "norme de procedura, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, <<Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege>>, legiuitorul fiind in drept sa stabileasca o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, pentru situatii speciale. Prin urmare, spre deosebire de procedura de drept comun, cea instituita de Legea nr. 64/1995 urmareste executarea unor creante certe, lichide si exigibile fata de debitorul care nu numai ca nu-si indeplineste de bunavoie obligatia de plata, ci se afla de cel putin 30 de zile in incetare de plata. Din aceasta cauza debitorul este prezumat a fi in insolventa, iar dispozitiile legale criticate reglementeaza exclusiv conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creanta creditorului pentru ca acesta sa se adreseze tribunalului pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara si a falimentului. Conditionarea dreptului de a formula cererea introductiva pentru declansarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prin stabilirea de catre legiuitor a caracterului creantelor si a cuantumului minim al acestora, vine in intampinarea unui eventual abuz de drept din partea creditorilor, care s-ar realiza prin formularea unor cereri, in cadrul acestei proceduri speciale, pentru orice creanta si in orice valoare nesemnificativa."
    Prin aceeasi decizie, Curtea a mai statuat ca "acei creditori care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a putea formula cerere introductiva pot interveni in procedura deja declansata la cererea altor creditori, iar creantele lor vor fi luate in considerare pe tot cursul procedurii si vor fi satisfacute proportional cu celelalte creante".
    Asadar, sustinerea potrivit careia "textul de lege criticat nu se aplica tuturor creditorilor care au de recuperat creante certe, lichide si exigibile de la un debitor prezumat a fi in stare de insolventa datorita incetarii platilor, indiferent de cuantumul creantei", nu instituie privilegii si nici discriminari in cadrul categoriei de creditori care se afla intr-o situatie identica sub aspectul caracterului creantelor lor si al cuantumului minim al acestora, nefiind incalcat, asa cum sustine autorul exceptiei, art. 21 din Constitutie.
    De altfel, Curtea observa ca legiuitorul, prin Legea nr. 149/2004, a operat o reducere a cuantumului minim pe care creanta creditorului trebuie sa il aiba pentru ca acesta sa poata formula cererea introductiva pentru declansarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, acest cuantum fiind redus de la echivalentul in lei al sumei de 5.000 euro la echivalentul in lei al sumei de 3.000 euro, largind astfel sfera creditorilor care isi pot recupera creanta prin intermediul acestei proceduri speciale.
    Cele statuate prin Decizia nr. 244 din 27 mai 2004 isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au fost aduse elemente noi, de natura a justifica schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Cooperativa Mestesugareasca de Invalizi "Staruinta" Craiova in Dosarul nr. 52/F/2004 al Tribunalului Dolj - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 23 septembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Irina Loredana Lapadat