Decizia Nr.36 din 05.02.2013

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. p) coroborat cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială Argomm Ro - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 6.762/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.447 D/2012.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 1.298 din 4 octombrie 2011.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 24 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 6.762/30/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. p) coroborat cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială Argomm Ro - S.R.L. din Timişoara într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate instituie o discriminare, întrucât stabilesc scutirea de la plata taxei de timbru, în procedura insolvenţei, doar pentru acţiunile în primă instanţă, nu şi pentru cele din apel.Curtea de Apel Timişoara - Secţia a II-a civilă arată că, deşi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate se referă, în cererea sa, şi la prevederile art. 15 lit. p) şi art. 11 din Legea nr. 146/1997, în realitate obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2006, întrucât reglementările normative cuprinse în legislaţia taxelor de timbru au doar caracter de principiu, scutirea reclamantei în primă instanţă de la plata taxelor de timbru fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 85/2006. Opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 este neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 15 lit. p) coroborat cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.Examinând considerentele încheierii de sesizare, precum şi notele autorului excepţiei, Curtea observă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

– Art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997: „(1) Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:

– taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă;

– taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani.“;

– Art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997: „Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: [...]p)orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru;“;

– Art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei: „(1) Toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru.“În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: 1. Din economia prevederilor Legii nr. 146/1997, rezultă că regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii. În acest sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 840 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 10 decembrie 2012. 2. Dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei exceptează de la plata taxei de timbru toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor acestei legi, inclusiv pentru recuperarea creanţelor. Curtea observă că asupra acestor prevederi legale instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat în raport cu critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 551 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 30 august 2011, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, cu acel prilej, Curtea a statuat că, în cadrul procedurii falimentului, lichidatorul judiciar are o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, el nefiind parte în proces, ci doar participant, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Acesta nu acţionează în interes personal, ci pentru buna desfăşurare a întregii proceduri, în vederea reîntregirii patrimoniului debitorului insolvabil, precum şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ. Prin urmare nu poate fi vorba despre un tratament juridic egal, având în vedere situaţiile obiectiv diferite în care se găsesc lichidatorul judiciar, pe de o parte, şi părţile din proces, pe de altă parte. 3. Curtea reţine, totodată, că taxele şi impozitele se stabilesc prin lege, iar prevederile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 corespund scopului acestei legi, celerităţii procedurii, precum şi poziţiei deosebite în care se află administratorul judiciar sau lichidatorul, iar exonerarea de la obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cărui exercitare nu afectează egalitatea în faţa legii şi nu instituie vreo discriminare, sens în care este şi Decizia nr. 1.298 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Distinct de cele reţinute mai sus, Curtea observă că în ceea ce priveşte timbrarea celorlalte părţi, la art. 23 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 760/C/1999 se prevede că: „(1) Scutirile de taxe judiciare de timbru aferente acţiunilor şi cererilor în justiţie se împart în două categorii, şi anume: [...] b)scutiri care privesc anumite persoane şi de care beneficiază numai persoanele respective. Cererile şi acţiunile formulate de celelalte părţi procesuale se timbrează potrivit legii.“Aşadar, indiferent de scutirea acordată vreunei părţi, cererile şi acţiunile formulate de celelalte părţi se timbrează potrivit legii. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială Argomm Ro - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 6.762/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia a II-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 februarie 2013. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu