Decizia Nr.356 din 03.06.2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Hermil Com - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 322/271/2018 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.359D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin încheierea din 6 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 322/271/2018, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Hermil Com - S.R.L. din Oradea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind rezoluţiunea unui contract.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată prevede în mod nejustificat şi neconstituţional pentru reclamant obligaţia ca „în cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată", fără ca într-o asemenea situaţie reclamantul să mai aibă posibilitatea de a modifica în vreun fel conţinutul interogatoriului.6. Aşadar, dispoziţia legală criticată care nu prevede posibilitatea de modificare a interogatoriului ataşat cererii de chemare în judecată încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. În lipsa posibilităţii de a suplimenta sau a modifica întrebările interogatoriului, reclamantul se află în imposibilitatea de a combate susţinerile pârâtului invocate prin întâmpinare, ceea ce contravine poziţiei de egalitate de care ar trebui să beneficieze părţile unui litigiu. Dispoziţia legală criticată îl obligă pe reclamant să cunoască, înainte de formularea interogatoriului, care sunt aspectele recunoscute sau contestate de pârât (persoană juridică) şi în ce mod sunt contestate anumite aspecte ale raportului juridic dedus judecăţii. Or, în maniera în care este reglementat, acest procedeu probatoriu nu poate avea eficienţa unei probe administrate în condiţii de egalitate procesuală.7. Se mai apreciază că, în ipoteza reglementată de art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, dreptul la apărare nu poate fi garantat în mod efectiv, având în vedere că reclamantul este pus în situaţia dezvăluirii întregului „arsenal" de apărare şi a strategiei de apărare, încă de la sesizarea instanţei prin cererea de chemare în judecată.8. Omisiunea legiuitorului nu este fundamentată pe motive justificate care să permită adoptarea unei astfel de soluţii legislative. Reglementarea probei cu interogatoriul are drept scop recunoaşterea provocată a unei mărturisiri din partea celeilalte părţi. Formularea interogatoriului fără a se cunoaşte poziţia procesuală a pârâtului şi fără ca reclamantul să-l poată modifica în vreun fel se dovedeşte a fi prematură, ajungându-se la golirea de conţinut a reglementării.9. Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Cererea de chemare în judecată va cuprinde: [...] e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;".14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 470 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 25 august 2017, paragrafele 21 şi 22, a reţinut că legiuitorul, prin dispoziţiile legale criticate, a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalităţii legitime urmărite de către legiuitor, şi anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoştinţă de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate şi probele solicitate, precum şi la asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii într-un termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Curtea a mai reţinut că instanţele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării.16. În continuare, Curtea a mai observat că, potrivit art. 194 lit. e) tezele a patra şi a cincea din Codul de procedură civilă, în cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Simetric cu cererea de chemare în judecată, potrivit art. 205 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, dispoziţiile art. 194 lit. e) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul arătării dovezilor de către pârât, acesta fiind, aşadar, obligat la rândul său să ataşeze interogatoriul întâmpinării atunci când reclamantul are calitatea de persoană juridică de drept public sau privat.17. Distinct de cele reţinute de Curte în jurisprudenţa sa, dispoziţiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă trebuie privite în coroborare şi cu cele ale art. 254 din Cod potrivit cărora probele se depun sub sancţiunea decăderii de către reclamant prin cererea de chemare în judecată. 18. Cum reclamantul este cel care declanşează procesul civil prin introducerea cererii de chemare în judecată, odată cu formularea pretenţiilor, acesta trebuie să facă cunoscute pârâtului atât motivele de fapt şi de drept, cât şi dovezile pe care se întemeiază cererea, astfel cum prevede art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În ceea ce priveşte proba cu interogatoriul, legiuitorul a instituit prin art. 194 lit. e) tezele a patra şi a cincea din Codul de procedură civilă obligaţia ataşării interogatoriului, deoarece în concepţia Codului de procedură civilă capetele de cerere trebuie să se sprijine pe probe individualizate, iar nu pe o determinare generică a acestora. Dacă probele nu sunt individualizate, capetele de cerere se vor sprijini doar pe afirmaţiile reclamantului, ceea ce ar duce la întârzierea soluţionării cauzei prin acordarea de termene succesive. 19. Totodată, dovezile care nu au fost propuse prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 254 alin. (2) şi (5) din Cod, iar dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.20. În ceea ce priveşte persoanele juridice, părţi ale procesului civil, acestea, în condiţiile art. 355 din Cod, vor răspunde în scris interogatoriului propus de partea adversă. Acestora, potrivit art. 355 alin. (1) din Cod, li se va comunica interogatoriul în prealabil, în condiţiile art. 194 lit. e), ceea ce presupune ataşarea interogatoriului cererii de chemare în judecată, întâmpinării sau răspunsului la întâmpinare.21. În consecinţă, Curtea reţine că dispoziţiile legale, pe de o parte, trebuie analizate în ansamblul reglementării din care fac parte, iar, pe de altă parte, sunt redactate cu suficientă precizie şi claritate, astfel încât să permită destinatarilor interpretarea şi aplicarea lor. Se asigură astfel părţilor un cadru procesual stabil, ceea ce determină o previzibilitate sporită în privinţa desfăşurării ulterioare a procesului, iar pârâtul nu va putea fi surprins de folosirea altor dovezi direct în faza de judecată, ceea ce echivalează cu existenţa unui climat de ordine şi de predictibilitate necesar pentru exercitarea în condiţii optime a oricărui drept fundamental.22. Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectiv a dreptului la apărare ca şi componentă a acestuia, nici aceste susţineri nu sunt întemeiate, întrucât dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părţilor de a se adresa instanţelor judecătoreşti şi nici nu înlătură posibilitatea părţilor de a-şi valorifica pretenţiile sau de a-şi dovedi netemeinicia susţinerilor părţilor adverse.23. Mai mult, Codul de procedură civilă conferă judecătorului anumite prerogative în temeiul cărora poate administra toate probele necesare soluţionării cauzei, iar părţii dreptul de a se apăra, chiar şi atunci când a fost decăzută din dreptul de a administra o probă. Totodată, potrivit prevederilor art. 263 din Codul de procedură civilă, partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuşi să se apere, discutând în fapt şi în drept temeinicia susţinerilor şi a dovezilor părţii potrivnice (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 23 martie 2015, paragraful 13).24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Hermil Com - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 322/271/2018 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 194 lit. e) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Andreea Costin