DECIZIE   Nr. 356 din 10 decembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 136 din  3 martie 2003

    Costica Bulai             - presedinte
    Nicolae Cochinescu        - judecator
    Constantin Doldur         - judecator
    Kozsokar Gabor            - judecator
    Petre Ninosu              - judecator
    Serban Viorel Stanoiu     - judecator
    Lucian Stangu             - judecator
    Ioan Vida                 - judecator
    Florentina Balta          - procuror
    Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de primarul municipiului Brasov, Ioan Ghise, in dosarele nr. 147/R/C/2002 si, respectiv, nr. 157/R/C/2002 ale Curtii de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ, dosare conexate in sedinta publica din 3 decembrie 2002.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 3 decembrie 2002 si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea la 10 decembrie 2002.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin incheierile din 20 iunie 2002 Curtea de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de primarul municipiului Brasov in dosarele nr. 147/R/C/2002 si nr. 157/R/C/2002 ale acelei instante.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a aratat ca art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 incalca dispozitiile art. 21 din Constitutie privind liberul acces la justitie. In acest sens s-a aratat ca, potrivit textului criticat, primarul nu poate ataca in fata instantelor de contencios administrativ hotararile consiliului local pe care le considera ilegale, avand numai posibilitatea de a se adresa prefectului, care, la randul sau, are facultatea, dar nu si obligatia, de a sesiza instanta de contencios administrativ. De asemenea, autorul exceptiei a sustinut ca, asa cum a decis si Tribunalul Brasov, imposibilitatea primarului de a se adresa justitiei pe calea Legii nr. 215/2001 este insotita de imposibilitatea de a promova o actiune in contencios administrativ, in baza Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare. In acest sens s-a aratat ca primarul nu are calitate procesuala activa in contencios administrativ, intrucat nu este o persoana vatamata in drepturile sale de o autoritate publica, ci, potrivit Legii nr. 215/2001, acesta reprezinta el insusi o autoritate publica locala.
    Curtea de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ apreciaza ca dispozitia criticata este constitutionala, intrucat "prevederile constitutionale ale art. 21 se refera la liberul acces la justitie al persoanei fizice sau juridice si nicidecum al vreunei autoritati".
    In conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In esenta, se arata ca "dispozitiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 care prevad, pentru primar, numai dreptul de a sesiza prefectul in legatura cu existenta unei hotarari ilegale a consiliului local, nu si dreptul de a ataca el insusi actul in fata instantelor judecatoresti, au la baza diferenta de natura juridica pe care legea o stabileste intre consiliul local si primar; astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, consiliul local este autoritatea deliberativa, iar primarul este autoritatea executiva a administratiei publice locale. Pozitia primarului este de autoritate publica, obligata sa indeplineasca acele atributii pe care i le acorda legea, fara a putea, insa, sa actioneze ca persoana fizica sau juridica - legea neacordandu-i aceasta calitate, astfel incat nu se pune problema aplicabilitatii dispozitiilor art. 21 din Constitutie".
    Avocatul Poporului considera ca textele atacate sunt constitutionale, intrucat, potrivit art. 120 alin. (1) si (2) din Constitutie si Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, "primarul nu exercita competenta in nume propriu, ci in numele colectivitatii care l-a ales, in scopul realizarii autonomiei locale"; asadar, calitatea primarului, de autoritate executiva, este distincta de calitatea de persoana fizica, titulara de drepturi si tinuta de obligatii, iar art. 21 din Constitutie nu se refera la liberul acces la justitie al unei autoritati a administratiei publice, ci al persoanelor fizice sau juridice.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitia legala criticata, raportata la prevederile Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, text care are urmatorul cuprins:
    "(1) Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
    [...] b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect."
    In opinia autorului exceptiei textele criticate contravin prevederilor art. 21 din Constitutie, potrivit carora:
    "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept."
    Examinand critica de neconstitutionalitate, Curtea constata ca posibilitatea primarului de a se adresa justitiei depinde de calitatea in care acesta actioneaza in instanta. Astfel, potrivit art. 120 din Constitutie si art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, primarul reprezinta autoritatea executiva a administratiei publice locale; in acelasi timp insa, conform art. 67 din acelasi act normativ, primarul este reprezentantul in justitie al colectivitatii locale, ca persoana juridica de drept public.
    Curtea constata ca, in calitate de autoritate executiva a administratiei publice locale, primarul exercita doar acele atributii care ii sunt conferite de lege. In acest sens art. 5 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 prevede: "Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege."
    Pe de alta parte insa, autorul exceptiei a aratat ca primarul poate actiona si in calitate de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale, care este un subiect de drept public. Din aceasta perspectiva autorul exceptiei a sustinut ca, datorita nerecunoasterii dreptului primarului de a se adresa direct instantelor de judecata, se restrange, pe cale de consecinta, accesul liber la justitie al comunitatii locale pe care acesta o reprezinta. Astfel, potrivit art. 19 din Legea nr. 215/2001, "Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public [...]", iar conform art. 67 alin. (1) din aceeasi lege, "Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie".
    Din prevederile art. 67 din Legea nr. 215/200 reiese ca primarul este abilitat sa reprezinte in justitie unitatea administrativ-teritoriala, dar aceasta dispozitie vizeaza numai raporturile colectivitatii locale cu tertii, nu si pe cele cu consiliul local, care este un organ al unitatii administrativ-teritoriale ca si primarul si are aceeasi legitimitate cu acesta.
    Avand aceeasi legitimitate, cele doua autoritati locale emit acte cu efecte similare. Astfel, potrivit art. 46 si, respectiv, art. 71 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, atat hotararile consiliului local, cat si dispozitiile primarului sunt fie acte cu caracter normativ, fie cu caracter individual. Aceste acte sunt supuse unui control judecatoresc simetric, nici una dintre cele doua autoritati neputand ataca, in mod direct, in contencios administrativ, actele emise de cealalta. Autoritatea careia ii incumba sarcina de a veghea la respectarea legii in desfasurarea activitatilor aferente exercitarii autonomiei locale este prefectul, care actioneaza in calitate de reprezentant al Guvernului in teritoriu, in vederea sesizarii instantei judecatoresti cu privire la pretinsa ilegalitate a unui act al consiliului local. Aceasta competenta este, de altfel, prevazuta de art. 27 alin. (1) din lege, potrivit caruia: "Prefectul poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliul local sau de consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele consiliului judetean, in cazul in care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale [...]."
    Faptul ca primarul nu dispune de o cale de atac directa impotriva hotararilor consiliului local pe care le considera ilegale nu echivaleaza insa cu excluderea posibilitatii ca aceste acte sa fie deduse controlului instantelor de judecata. Pe langa posibilitatea generala a prefectului de a ataca asemenea acte in contencios administrativ, exista si situatii specifice in care controlul judecatoresc poate fi declansat la initiativa altor persoane, spre exemplu, in cazul prevazut la art. 47 din Legea nr. 215/2001, cand "actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata".

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de primarul municipiului Brasov, Ioan Ghise, in dosarele nr. 147/R/C/2002 si nr. 157/R/C/2002 ale Curtii de Apel Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 10 decembrie 2002.

                        PRESEDINTE,
              prof. univ. dr. COSTICA BULAI

                              Magistrat asistent,
                              Madalina Stefania Diaconu