DECIZIE Nr.
354 din 20 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 349 din 6 mai 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Ninosu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Simona Ricu -
procuror
Gabriela Dragomirescu -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate
a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, excepţie ridicată de Gheorghe Macavei în Dosarul nr.
28.219/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru
cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal
şi prin reprezentant avocat Theodor Rus din cadrul Baroului Bucureşti,
constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul
reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, sens în
care reiterează motivele de neconstitutionalitate invocate în faţa instanţei de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 24 octombrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 28.219/3/2005, Curtea
de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de
familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Excepţia
a fost invocată de Gheorghe Macavei într-o cauză civilă având ca obiect
obligaţia de a face.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine că pedeapsa complementară a confiscării averii, „abrogată
ca neconstituţională prin art. I pct. 22 din Legea nr. 140/1996", are caracter abuziv faţă de
toate categoriile de persoane cărora li s-a aplicat, fără niciun fel de
discriminare, şi, în consecinţă, pentru respectarea principiilor fundamentale
consacrate de art. 16 şi 44 din Constituţie, „aceeaşi măsură reparatorie se
impune a fi recunoscută şi în favoarea altor categorii de persoane cărora li
s-a aplicat prin hotărâri judecătoreşti pedeapsa complementară a confiscării
parţiale sau totale a averii".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi
pentru cauze cu minori şi de familie consideră că
textul de lege criticat este conform dispoziţiilor constituţionale ale art. 16
şi 44, precum şi că acesta „nu a fost edictat ca urmare a abrogării dispoziţiilor
referitoare la confiscarea averii, ci pentru repararea injustiţiilor şi
abuzurilor produse persoanelor cărora Ie-a fost confiscată averea pe motive de
natură politică, iar nu indiferent de infracţiunea săvârşită în perioada
regimului comunist".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 sunt
constituţionale. Menţionează, de exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr.
428/2007, prin care aceasta s-a pronunţat cu privire la critici asemănătoare
celor formulate în prezenta cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-răportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată
că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146
lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi
29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2
septembrie 2005, care au următorul cuprins:
- „Art. 2. - (1) In sensul prezentei legi,
prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege:
[...] b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri
judecătoreşti de condamnare pentru infracţiuni de natură politică, prevăzute de
legislaţia penală, săvârşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul
totalitar comunist; [...]."
Autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat
încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii
sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără
discriminări", precum şi ale art. 44 alin. (2), care statuează că „Proprietatea
privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.
Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată
asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la
Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este
parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică,
precum şi prin moştenire legală."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
In esenţă, autorul excepţiei, „fără a contesta în vreun
fel justeţea măsurii reparatorii" dispuse prin textul de lege criticat,
consideră că pentru a se respecta principiile fundamentale consacrate de art.
16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) din Constituţie, „aceeaşi măsură reparatorie
se impune a fi recunoscută şi în favoarea altor categorii de persoane cărora li
s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa complementară a confiscării
parţiale sau totale a averii".
Din analiza susţinerilor formulate, Curtea constată că
în realitate autorul excepţiei nu critică dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b)
din Legea nr. 10/2001 pentru motive de neconstituţionalitate, ci consideră că
ar trebui completate în sensul acordării aceloraşi măsuri reparatorii şi altor
categorii de persoane care au fost condamnate la pedeapsa complementară a
confiscării averii în afara
celor prevăzute expres de lege. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „[...] se pronunţă numai asupra
constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului". Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 urmează a
fi respinsă ca inadmisibilă.
De altfel, Curtea constată că, de exemplu, prin Decizia
nr. 428 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007,
prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001, în înţelesul cărora
imobile preluate în mod abuziv sunt şi imobilele preluate prin confiscarea
averii, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru
infracţiuni de natură politică, au fost declarate constituţionale. Pentru a
pronunţa această soluţie, în esenţă, Curtea a reţinut că scopul legii a fost acela
de a institui măsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale căror imobile
au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea lor în natură, ci şi
prin stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent, precum şi că soluţia de
restituire a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul opţiunii
legiuitorului şi are la bază exercitarea dreptului său de a decide asupra
modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia trecută. De
asemenea, prin Decizia nr. 314 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 22 octombrie 2004, în legătură cu susţineri constând în
încălcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie referitoare la
garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că
prevederile de lege criticate, instituind principiul restituirii în natură a
imobilelor preluate în mod abuziv, sunt în deplină concordanţă cu aceste
prevederi constituţionale.
In legătură cu invocarea încălcării art. 16 alin. (1)
din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără privilegii şi fără discriminări, Curtea constată că textul de
lege criticat se aplică tuturor persoanelor ale căror imobile au fost preluate
prin confiscarea averii, măsură dispusă prin hotărârea judecătorească de
condamnare pentru infracţiuni de natură politică, săvârşite ca manifestare a
opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist. Aşa fiind, Curtea nu poate
reţine încălcarea principiului egalităţii consacrat de textul constituţional
menţionat, a cărui violare există atunci când se aplică un tratament juridic
diferenţiat unor situaţii egale, nejustificat de o motivare obiectivă şi
rezonabilă. In acest sens a statuat Curtea Constituţională, de exemplu, prin
Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.
Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin
valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de
natură să determine schimbarea acestei jurisprudente.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi
al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. Â.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Gheorghe
Macavei în Dosarul nr. 28.219/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a
III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu