DECIZIE   Nr. 351 din 21 septembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1029 din  8 noiembrie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Odetta Margaritarescu in Dosarul nr. 1.232/2004 al Judecatoriei Braila.
    La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata, intrucat criticile nu privesc constitutionalitatea textului, ci vizeaza aspecte privind aplicarea si interpretarea legii.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 9 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.232/2004, Judecatoria Braila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Odetta Margaritarescu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia considera ca este neconstitutionala interpretarea dispozitiilor legale criticate, in sensul ca s-ar aplica doar in situatia imobilelor care sunt restituite potrivit Legii nr. 10/2001, nu si in situatia imobilelor care au fost restituite pe calea dreptului comun. In opinia autorului exceptiei, o astfel de interpretare contravine prevederilor art. 16 si 53 din Constitutie, republicata, deoarece reprezinta o sanctiune pentru cei ce si-au manifestat vointa de a redobandi proprietatea asupra bunului prin mijloace de drept comun, acestia urmand a suporta imbunatatirile efectuate de chiriasi, pe cand, in cazul procedurii de restituire prevazute de Legea nr. 10/2001, statul suporta aceste imbunatatiri.
    Judecatoria Braila opineaza in sensul neconstitutionalitatii textelor legale criticate, aratand urmatoarele: "a admite ca art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 se aplica numai imobilelor restituite potrivit acestui act normativ, nu si celor restituite potrivit dreptului comun, ar insemna o discriminare intre persoane aflate in aceeasi situatie". Mai mult, arata instanta, "o asemenea situatie ar favoriza chiriasii din imobilele preluate fara titlu de stat si restituite potrivit Legii nr. 10/2001, deoarece creanta lor ar fi impotriva statului care este intotdeauna solvabil sau impotriva altor detinatori ai imobilului, de asemenea potential solvabili, si, dimpotriva, chiriasii din imobilele restituite potrivit dreptului comun ar avea o creanta impotriva proprietarilor care au redobandit imobilele, a caror responsabilitate nu este la fel de sigura".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale. De fapt, arata Guvernul, criticile de neconstitutionalitate privesc o problema de aplicare a legii si nu una de constitutionalitate.
    Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, arata ca norma juridica enuntata in art. 49 din Legea nr. 10/2001 dezvolta doua ipoteze. Astfel, prima ipoteza se refera la situatia cand imobilul a fost preluat cu titlu valabil, in aceasta situatie obligatia de despagubire pentru sporul de valoare adus imobilului ce urmeaza sa fie restituit revine persoanei careia i se retrocedeaza imobilul. Cea de a doua ipoteza priveste imobilele care au fost preluate fara titlu valabil. In aceasta situatie obligatia de despagubire pentru sporul de valoare adus imobilului revine statului sau unitatii detinatoare. In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 53 din Constitutie, republicata, arata ca textul criticat nu impune nici o restrangere a exercitiului vreunui drept.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 49 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, text a carui redactare este urmatoarea:
    - Art. 49: "(1) Chiriasii au dreptul la despagubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta prin imbunatatirile necesare si utile.
    [...]
    (3) In cazul in care imobilul care se restituie a fost preluat fara titlu valabil, obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare."
    Textele constitutionale pretins incalcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) si ale art. 53, dispozitii care au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1) "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
    Examinand exceptia ridicata si motivele invocate in sustinerea ei, Curtea constata ca, in realitate, acestea nu privesc constitutionalitatea textului criticat, ci modul de interpretare si de aplicare de catre instantele de judecata.
    Sub acest aspect, Curtea a statuat in repetate randuri ca nu se poate pronunta asupra interpretarii date de o instanta judecatoreasca unui text legal, aceasta fiind facuta in procesul de aplicare a legii, atribut exclusiv al instantei de judecata. De altfel, nu intra in atributiile Curtii Constitutionale cenzurarea aplicarii dispozitiilor legale de catre instantele judecatoresti, controlul judecatoresc realizandu-se exclusiv in cadrul cailor de atac prevazute de lege. O asemenea ingerinta a Curtii in activitatea de judecata ar fi neconstitutionala, contravenind prevederilor art. 126 din Constitutie, republicata, potrivit carora justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    Analizand pe fond motivele de neconstitutionalitate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate pentru considerentele ce urmeaza.
    Procedura instituita prin Legea nr. 10/2001 este una speciala, derogatorie de la dreptul comun, prin care statul intelege sa repare prejudiciile suferite ca urmare a preluarii unor imobile in mod abuziv cu titlu sau fara titlu. Art. 49 din Legea nr. 10/2001 contine dispozitii in legatura cu dreptul la despagubire al chiriasilor pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinatia de locuinta, restituite in natura, precum si cu privire la obligatia suportarii acestor despagubiri. Astfel, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, pentru imobilele preluate fara titlu valabil, obligatia de despagubire revine statului sau unitatii detinatoare.
    Autorul exceptiei considera ca prin modul de interpretare a dispozitiilor criticate, in sensul ca nu ar fi aplicabile si in situatia imobilelor a caror restituire a fost solicitata pe calea dreptului comun, ar fi incalcate prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 53 din Constitutie, republicata.
    Imprejurarea ca norma criticata nu se aplica si imobilelor ai caror proprietari au solicitat si au obtinut restituirea imobilelor pe calea dreptului comun nu este susceptibila de interpretarea pe care intelege sa i-o dea autorul exceptiei in sustinerea criticii sale. In absenta unei interdictii exprese, acesti chiriasi au posibilitatea de a solicita si a obtine despagubiri, potrivit dreptului comun, pentru imbunatatirile necesare si utile pe care i le-au adus. Chiar daca temeiul unei asemenea pretentii rezida in institutia imbogatirii fara justa cauza, fiind deci extrinsec reglementarii legale in discutie, o asemenea imprejurare lipseste de temei calificarea respectivei reglementari ca fiind discriminatorie si, prin aceasta, in contradictie cu prevederile art. 16 din Constitutie, republicata.
    In ceea ce priveste aplicarea principiului egalitatii si nediscriminarii, Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, ca de exemplu, prin Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, a statuat ca incalcarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci "cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite".
    De altfel, asupra constitutionalitatii prevederilor art. 49 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 286 din 30 octombrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 6 noiembrie 2002, si Decizia nr. 93 din 4 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 243 din 19 martie 2004, statuand ca aceste dispozitii sunt constitutionale.
    Atat considerentele, cat si solutiile acelor decizii isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata, neintervenind elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudentei Curtii.
    In ceea ce priveste pretinsa incalcare a art. 53 din Constitutie, republicata, text care are in vedere cazurile in care, prin lege, poate fi restrans exercitiul unor drepturi sau libertati, in considerarea motivelor avute in vedere de aceste prevederi, Curtea observa ca textul criticat nu se refera la restrangerea exercitiului sau la suprimarea unor drepturi, cum sustine autorul exceptiei. Stabilirea modalitatilor si conditiilor de realizare a masurilor reparatorii, ca si eventualele limite ale acestora este atributul suveran al legiuitorului.

    Pentru motivele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata de Odetta Margaritarescu in Dosarul nr. 1.232/2004 al Judecatoriei Braila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 21 septembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu