Decizia Nr.345 din 24.09.2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 668 din 31 octombrie 2013

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Iulia Antoanella Motoc	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Ioniţa Cochinţu	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marina Brehoiu în Dosarul nr. 8.908/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 300D/2013.La apelul nominal se prezintă, pentru partea Baroul Bucureşti, avocat Iosif Friedmann-Nicolescu, iar pentru Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi pentru Uniunea Naţională a Barourilor din România, avocat Constantin Voicescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, constatându-se lipsa autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente. Reprezentantul Baroului Bucureşti arată că excepţia de neconstituţionalitate nu are fundament juridic, fiind inadmisibilă, critica vizând modul în care este pus în practică Statutul profesiei de avocat. De asemenea, susţine că, astfel cum a stabilit şi instanţa de contencios constituţional cu titlu de principiu, în oricare profesie se pot reglementa reguli specifice de organizare şi exercitare a acesteia.Reprezentantul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi al Uniunii Naţionale a Barourilor din România achiesează la cele prezentate anterior şi arată că, potrivit Legii nr. 51/1995, persoana care exercită profesia de avocat trebuie să aibă competenţe şi să fie profesionist, or scopul examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, precum şi de primire în profesia de avocat este acela de a se face dovada acumulării anumitor cunoştinţe temeinice. De asemenea, depune note scrise.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că prevederile criticate nu conţin fine de neconstituţionalitate ci, în realitate, critica vizează modalitatea în care aceste dispoziţii au fost aplicate în coroborare cu prevederile Statutului profesiei de avocat.CURTEAPrin Încheierea din 27 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 8.908/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.Excepţia a fost ridicată de Marina Brehoiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea unei hotărâri, precum şi a unor decizii ale Consiliului Baroului Bucureşti, respectiv ale Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine următoarele:

– Prevederile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 stabilesc faptul că avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie. Însă, prin art. 308 alin. (2) şi (3) din Statutul profesiei de avocat, Legea nr. 51/1995 se modifică şi se completează în sensul că avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sunt înscrişi din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, iar avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor va fi exclus din profesie. Prin aceste dispoziţii din Statutul profesiei de avocat nu numai că se modifică prevederile legale, ci se şi completează, or, o lege, fie ordinară sau organică, se modifică de către Parlament.

– Prevederile din Statutul profesiei de avocat lasă loc la interpretări, făcând o diferenţiere între examenul de definitivat şi examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, care nu este prevăzută de lege, or, legislaţia trebuie să fie clară, predictibilă, unitară şi coerentă şi, totodată, se impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, pe de o parte, reglementarea prin legea specială a unui caz de excludere din profesia de avocat, în condiţiile în care această situaţie nu a fost reglementată într-un alt mod în Constituţie, nu este de natură a aduce atingere supremaţiei acesteia, iar, pe de altă parte, problema ridicată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate este una legată de executarea dispoziţiilor legale, prin adoptarea Statutului, respectiv de interpretare şi aplicare, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât profesia de avocat este o profesie liberală şi independentă, iar exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, or, introducerea unor condiţionări legale, inclusiv cea privind efectuarea unui stagiu obligatoriu, reprezintă o garanţie legală prevăzută în scopul asigurării probităţii participanţilor la realizarea justiţiei. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că, pe de o parte, avocatura este un serviciu public al cărui regim impune necesitatea reglementării prin lege a unor condiţii de accedere şi excludere din profesia de avocat iar, pe de altă parte, aspectele vizate de autoarea excepţiei privesc interpretarea şi aplicarea Statutului profesiei de avocat. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, care are următorul cuprins: „(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.“ În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi alin. (5) potrivit cărora, „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele: 1. Din examinarea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat referitoare la dobândirea calităţii de avocat, Curtea reţine că primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza unui examen organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România, iar la începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar, cu excepţiile prevăzute de lege. După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare [art. 18 alin. (5) din lege], iar avocatul stagiar respins de 3 ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie [art. 18 alin. (6) din lege]. Potrivit art. 18 alin. (2), condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei. Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România, anual şi la nivel naţional, potrivit Legii nr. 51/1995 şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat, potrivit art. 20 alin. (1) din lege. 2. Din motivarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate reiese că aceasta este nemulţumită, în principal, de modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, prin prisma în care aceste prevederi legale au fost dezvoltate, în temeiul art. 18 alin. (2) din lege, în Statutul profesiei de avocat, aprobat prin Hotărârea Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, precum şi de deciziile şi hotărârile Consiliului Baroului Bucureşti, respectiv ale Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, emise în temeiul acestor acte normative. În aceste condiţii, Curtea reţine că aspectele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt probleme care vizează interpretarea şi aplicarea prevederilor legale, or, soluţionarea unor asemenea aspecte ţine de competenţa instanţelor de judecată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Marina Brehoiu în Dosarul nr. 8.908/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2013. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu