DECIZIE Nr. 344 din 28 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin.
(2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 750 din 18 august 2005

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 46 alin. (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, exceptie ridicata de Nicolae Teodor Moldovan si Monica-Teodora
Moldovan in Dosarul nr. 4.108/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a
civila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta
Curtii Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 8 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 4.108/2004,
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46
alin. (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Exceptia
a fost ridicata de Nicolae Teodor Moldovan si Monica-Teodora Moldovan.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine in esenta ca
prevederile legale criticate contravin principiului constitutional al
garantarii si ocrotirii dreptului de proprietate privata, deoarece prevad
posibilitatea mentinerii valabilitatii actelor juridice de instrainare avand ca
obiect imobile preluate fara titlu valabil, daca acestea au fost incheiate cu
buna-credinta.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila considera ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata in acest sens ca exceptarea
de la sanctiunea nulitatii absolute a actelor juridice de instrainare a
imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, daca acestea au fost incheiate cu buna-credinta, respectiv cu respectarea
dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii lor, nu
constituie o incalcare a principiului constitutional al garantarii si ocrotirii
dreptului de proprietate privata. Se mai arata ca aceste prevederi legale
"consacra expres, intr-un domeniu particular (...), principiul aparentei
in drept, principiu de drept civil cu aplicatie generala in materia
instrainarilor imobiliare cu titlu oneros operate de un neproprietar, prin
care, pe consideratiuni de echitate si utilitate sociala, se salvgardeaza
drepturile tertului dobanditor de buna-credinta in dauna adevaratului
proprietar (...)", care are insa un drept de despagubire.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens se arata ca prevederile art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001
reprezinta o aplicare a principiului constitutional al garantarii si ocrotirii
proprietatii private "din perspectiva proprietarului care a dobandit
imobilul prin cumparare de la stat, in baza legii in vigoare la data respectiva
si cu respectarea intocmai a prevederilor acesteia", fiind, deci, de
buna-credinta la momentul cumpararii. In ceea ce priveste prevederile art. 46
alin. (4) din Legea nr. 10/2001, Guvernul apreciaza ca aceasta prevedere legala
consacra regula generala in materia nulitatii absolute, care intervine in cazul
in care la incheierea actului juridic nu au fost respectate dispozitii legale
imperative, astfel incat exceptia este neintemeiata.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata. Se arata in acest sens ca prevederile legale criticate
reglementeaza validitatea actelor juridice de instrainare a imobilelor preluate
de stat fara titlu valabil sau cu titlu valabil, daca au fost incheiate cu
buna-credinta, respectiv in conformitate cu dispozitiile imperative ale legilor
in vigoare la data instrainarii, fara sa aduca atingere principiului
constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii private. Se mai arata,
invocandu-se jurisprudenta Curtii Constitutionale, ca legiuitorul a inteles ca
in conflictul de interese legitime dintre adevaratul proprietar si
subdobanditorul de buna-credinta al bunului sau imobil sa fie preferat cel din
urma, din ratiuni care vizeaza asigurarea securitatii circuitului civil si
stabilitatea raporturilor juridice.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Asa cum rezulta din Incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale din
data de 8 martie 2005, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il
constituie prevederile art. 46 alin. (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind
regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 75 din 14 februarie 2001.
Legea nr. 10/2001 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, dandu-se textelor o noua numerotare.
Astfel, art. 46 alin. (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 a devenit art. 50 alin.
(2) si (4), fara a se modifica substanta reglementarii.
Prevederile legale criticate au urmatorul continut:
- Art. 50 alin. (2) si (4): "(2) Actele juridice de instrainare,
inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect
imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara
de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta. (...)
(4) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele intocmite in cadrul
procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate cu titlu valabil,
sunt lovite de nulitate absoluta daca au fost incheiate cu incalcarea
dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii lor."
In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor art. 44 din Constitutie, al caror continut
este urmatorul:
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate textul de lege
criticat contravine principiului constitutional al garantarii si ocrotirii
dreptului de proprietate privata, deoarece prevede posibilitatea mentinerii
valabilitatii actelor juridice de instrainare avand ca obiect imobile preluate
fara titlu valabil, daca acestea au fost incheiate cu buna-credinta.
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile
art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, devenit art. 50 alin. (2) in urma
republicarii acesteia, au mai facut obiect al controlului de
constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 44 din Constitutie,
referitoare la dreptul de proprietate privata, si cu o motivare asemanatoare.
Astfel, prin Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, Curtea
Constitutionala a constatat ca buna-credinta a fost consacrata de legiuitor ca
o cauza de "asanare a nulitatii absolute a actelor de instrainare a
imobilelor preluate fara titlu valabil", astfel incat in conflictul de
interese legitime dintre adevaratul proprietar si subdobanditorul de
buna-credinta al imobilului a fost preferat cel din urma, din ratiuni care
vizeaza asigurarea securitatii circuitului civil si stabilitatea raporturilor
juridice. S-a mai aratat in decizia mentionata ca, "din punct de vedere
juridic, solutia se fundamenteaza pe principiul validitatii aparentei in drept,
a carui esenta este exprimata prin adagiul error communis facit jus", iar
optiunea legiuitorului de a-l prefera pe subdobanditorul de buna-credinta nu
vine in contradictie cu spiritul Legii nr. 10/2001, si anume cu caracterul reparator
consacrat de aceasta. In situatia in care restituirea in natura nu mai poate
opera, devin aplicabile dispozitiile art. 1 alin. (2) din legea mentionata,
potrivit carora: "(2) In cazurile in care restituirea in natura nu este
posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile
reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri ori
servicii oferite in echivalent de detinator, cu acordul persoanei indreptatite,
in acordare de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de
capital, de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de
privatizare sau de despagubiri banesti."
Cele statuate prin decizia mentionata isi mentin valabilitatea si in
prezenta cauza, deoarece nu au intervenit elemente de natura sa impuna o
reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.
In ceea ce priveste prevederile art. 50 alin. (4) din Legea nr. 10/2001,
Curtea constata ca acestea reprezinta consacrarea legala a sanctiunii nulitatii
absolute a actelor juridice incheiate cu incalcarea dispozitiilor imperative
ale legilor in vigoare la data incheierii lor si nu contravin principiului
constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii private. In
jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca garantarea si ocrotirea proprietatii
opereaza in conditiile dobandirii dreptului de proprietate cu respectarea
prevederilor legale. Prin urmare, nu poate fi invocata protectia
constitutionala a dreptului de proprietate, in conditiile dobandirii acestui
drept cu incalcarea unei norme juridice imperative.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2)
si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata
de Nicolae Teodor Moldovan si Monica-Teodora Moldovan in Dosarul nr. 4.108/2004
al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 28 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Irina Loredana Lapadat